Mii de români de etnie maghiară au depus cerere pentru a dobândi cetăţenia ungară începând de luni, când a intrat în vigoare legea în acest sens adoptată anul trecut de guvernul de dreapta de la Budapesta, scrie BBC.
"Alte câteva sute de mii" urmează să depună cereri similare numai în Transilvania, a subliniat Zsolt Szilagy, membru al Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania, formaţiune condusă de Laszlo Tokes, vicepreşedintele Parlamentului European. Tokes a fost printre primii maghiari din România care a depus cerere, luni, la consulatul ungar din Oradea.
Szilagy a declarat însă pentru BBC că legea adoptată în mai de guvernul Viktor Orban este una "simbolică", dar a precizat că textul va ajuta comunitatea maghiară din România în eforturile sale de dobândire a unei autonomii şi drepturi culturale mai extinse.
El a amintit că cei aproape două milioane de etnici maghiari, după calculele sale, puteau oricum să se deplaseze în Ungaria pentru a munci înainte de intrarea în vigoare a acestei legi, dar fiind faptul că România este din 2007 stat comunitar.
Cetăţenia este "o formă de relaţie simbolică, prin recunoaşterea faptului că după 90 de ani trăiţi în afara Ungariei noi ne-am menţinut identitatea şi ne preţuim în continuare limba maternă", a adăugat el. Szilagyi a salutat reacţia "corectă" a României după adoptarea legii.
Ministrul român de Externe, Teodor Baconschi, sublinia anul trecut că legea "trebuie sa aibă o aplicabilitate conformă normelor şi standardelor internaţionale în vigoare".
Slovacia a reacţionat dur la decizia Budapestei de a oferi cetăţenia maghiarilor din afara graniţelor. Fostul premier slovac Robert Fico a calificat legea drept o "ameninţare la adresa securităţii naţionale" şi o încercare de rescriere a istoriei. Aproximativ 500.000 de etnici maghiari trăiesc în Slovacia.