Sociologul Cătălin Stoica și antropologul Radu Umbreș au fost singurii români care au participat la o cercetare internațională despre atitudini și comportamente legate de COVID.

Studiul a fost coordonat de către profesorul Jay Van Bavel de la New York University care a aplicat un chestionar online în 67 de țări. Echipa format din cei doi români a colectat date din România în luna mai 2020. Una dintre temele importante abordată în studiu a fost conspirațiile despre pandemie.

Cine este mai atras să creadă în conspirații

Radu Umbreș afirmă că, din rândul românilor, vârstnicii sau susținătorii partidelor tradiționale sunt mai predispuși să creadă în „uneltiri“.

Profesorul american susține că oamenii care au terminat un liceu sau o facultate pot fi mai atrași de conspirații decât cei cu 8 clase. “Prestigiul diplomei îi poate face să se simtă mai competenți decât sunt cu adevărat”, a spus Jay Van Bavel. Conspirațiile sunt crezute mai mult de cei care gândesc intuitiv sau care nu sunt dispuși să ia în considerare ideile altora.

„ Teoria conspirației este o explicație alternativă. Am auzit cu toții explicațiile oficiale privind pandemia de COVID-19. Am ascultat politicieni, medici, profesori universitari și alți experți care ne-au descris cum a apărut virusul, ce efecte are și ce măsuri trebuie luate pentru limitarea răspândirii infecției. Însă nu toată lumea crede că aceste explicații sunt adevărate. Mai mult, unii dintre noi cred că există adevăruri ascunse, planuri diabolice și intervenții deliberate ale unor actori puternici, dar invizibili. O teorie a conspirației este o explicație alternativă celei oficiale/dominante, care invocă acțiunea ascunsă a unor forțe malefice. Însă ce ne frapează la majoritatea teoriilor conspirației este cât de improbabile sau contradictorii sunt poveștile despre reptilieni, împrăștierea de chimicale otrăvitoare de către avioanele de linie sau, mai aproape de zilele noastre, forțele malefice din spatele apariției și efectelor pandemiei actuale”, spune Radu Umbreș.

Teorii ale conspirației legate de COVI-19

Cătălin Stoica și Radu Umbreș au solicitat la 500 de repondenți din România să indice în ce măsură sunt de acord cu afirmațiile ce conțineau câte o teorie a conspirației legată de COVID-19: - este o armă biologică, este o conspirație pentru a lua drepturile cetățenilor, este o înșelătorie inventată de grupuri de interese financiare care a fost creată pentru a ascunde sub preș o criză mondială.

„Dacă un individ crede într-o teorie, atunci este foarte posibil să creadă în mai multe, chiar și dacă, paradoxal, poveștile se bat cap în cap. Nu există însă un portret-robot al celui care crede în teoriile conspirației, iar știința nu lucrează cu stereotipuri, ci cu tendințe statistice. Există, în schimb, o serie de factori ce fac un om predispus la o gândire conspiraționistă. Simplificând, le putem împărți în mecanisme mentale și contexte sociale. Oamenii care tind să-și folosească mai mult intuiția sunt cei care mai curând ar crede în teoriile conspirației. Respondenții cu gândire analitică, ce dau răspunsuri corecte după mai multă deliberare, sunt mai puțin susceptibili de credințe conspiraționiste”, a afirmat antropologul.

Primele concluzii ale studiului

„Din studiul nostru a reieșit că oamenii în vârstă sunt mai predispuși să creadă în teoriile conspirației. Una dintre explicațiile pe care le propunem este că bătrânii au capacități mai reduse de a folosi rețelele sociale și internetul pentru a-și culege informații credibile. A doua este că persoanele mai în vârstă au experiența vieții în comunism, când versiunile oficiale ale evenimentelor erau deseori manipulate, iar informația reală circula în rețele alternative.  Un alt aspect important este orientarea politică. Spre deosebire de alte țări din vestul Europei sau America de Nord, unde mai degrabă în rândul susținătorilor extremei drepte circulă teorii ale conspirației, respondenții din România cu opinii politice mai spre dreapta spectrului politic sunt mai puțin înclinați să le creadă. Votanții conservatori, tradiționali de stânga în România ex-comunistă, au tendința să fie mai conspiraționiști Aici intervine o aliniere specifică României (și posibil altor țări postcomuniste), unde ideologia de stânga este mai des asociată cu tradiționalismul, conservatorismul social sau naționalismul, în timp ce dreapta este mai degrabă prooccidentală, liberală din punct de vedere social și favorabilă unui stat puternic. Imaginea unor dușmani externi, a ocultei mondiale și a grupurilor de interese este astfel mai mult aliniată profilului votantului de stânga din România”, a mai spus Radu Umbreș.

Care este rolul politicii în teoriile conspiraționiste

„Este semnificativ și faptul că pandemia a apărut în timp ce discursul oficial de stat venea de la dreapta: guvernul fiind format de PNL, cu PSD în opoziție. Când adversarii politici livrează mesajul dominant, tendința este de a fi sceptic și de a căuta înțelesuri ascunse, care dăunează propriilor interese. Oamenii cu studii superioare pot fi mai predispuși să creadă în conspirații O descoperire fascinantă este că un nivel mai ridicat de educație prezice mai mult acord cu teoriile conspirației. Contrar așteptărilor, respondenții cu maximum 8 clase sunt mai puțin înclinați să creadă în ele decât absolvenții de liceu sau de facultate. Ca să parafrazez o vorbă din popor: “unde e multă școală, e și multă gândire speculativă”. Asocierea statistică este surprinzătoare, dar există câteva explicații posibile. Poate fi vorba de o iluzie a competenței pe care o au cei cu educație formală ridicată, însă în alte domenii decât cele care țin de epidemiologie sau politici publice. Un om poate avea un doctorat în antropologie, filosofie sau teologie, însă asta nu înseamnă că știe cum apare și cum se răspândește un virus. Prestigiul social asociat diplomei îi poate face însă să se simtă mai competenți decât sunt cu adevărat, în timp ce persoane cu mai puțină educație tind să-și decline competența de înțelegere către cei care, aparent, “se pricep mai bine”.

Așa apar experții de YouTube și WhatsApp care construiesc modele elaborate ale conspirațiilor ce îi înconjoară, ce simulează expertiza în fața unui necunoscător, a conchis antropologul român, potrivit libertatea.ro