Președintele Klaus Iohannis a convenit cu omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, ca țara noastră să ofere asistență medicală soldaților răniți în conflictul cu separatiștii din estul Ucrainei.
Președintele Klaus Iohannis a fost, ieri, într-o scurtă vizită la Kiev și a căzut de acord cu omologul ucrainean, Petro Poroșenko, ca țara noastră să ajute primească în România soldați ucraineni răniți, pentru a le oferi tratament medical.
De altfel, aceeași situație a avut loc și în urma revoluției din Kiev, de pe Euromaidan, când România a oferit sprijin medical, anul trecut, unor militari răniți în luptele de atunci. În conferința comună de presă, Poroșenko le-a spus jurnaliștilor că a discutat luni, la Berlin, despre aceeași problemă, și urmează ca și Germania, la fel ca România să ofere acest gen de ajutor. Pe de altă parte, Poroșenko a precizat că Ucraina a stabilit cu mai multe state europene antrenarea forțelor sale armate.
Armament
Ne puteți urmări și pe Google News
În ceea ce privește furnizarea de armament, Poroșenko a precizat că Ucraina nu are nicio problemă în aceste negocieri, la această oră existând contacte cu 11 țări din UE, gata să ofere acest gen de sprijin, dar nu a nominalizat aceste state. „Suntem o țară suverană și vrem să ne construim propriul sistem de apărare”, a explicat președintele.
Acesta a explicat că vizita lui Iohannis este prima a unui șef de stat român la Kiev, în ultimii 7 ani. Subiectele abordate au fost extrem de variate: de la aplicarea acordului de încetare a focului de la Minsk, din 12 februarie, și susținerea oferită de România pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, până la probleme bilaterale.
Printre acestea s-au aflat cooperarea energetică – o delegație a Naftogaz Ucraina se află în vizită în România, pentru a aborda aspecte concrete în domeniu - și disputele legate de canalul Dunăre-Marea Neagră (canalul Bîstroe – n.r.), iar dialogul a fost „constructiv”, a explicat președintele ucrainean. El a precizat că România a fost primul stat care a ratificat Acordul de Asociere a Ucrainei la UE, fapt ce va rămâne „în analele istoriei”, ca mărturie a relațiilor bune.
S-a discutat și despre tratatul privind micul trafic de frontieră, care „ar ajuta milioane de oameni de ambele părți ale graniței”, dar oficialii nu au dat detalii suplimentare. În plus, se dorește, în viitorul apropiat, crearea unei curse aeriene directe pe relația București-Kiev.
Klaus Iohannis a explicat că România poate transfera din experiența sa de democratizare și integrare în UE și NATO și este favorabilă menținerii sancțiunilor economice pentru Rusia, până când nu va fi pus în aplicare în totalitate prevederile acordului de la Minsk.
Situația actuală din estul Ucrainei a fost un subiect esențial de discuție, iar Petro Poroșenko a ținut să explice presei cât de importantă este aplicarea acordului de la Minsk, ce s-a întâmplat în urmă cu un an, când a avut loc „așazisul referendum din Crimeea” și ce se întâmplă în prezent la frontiera cu Rusia, care a rămas deschisă și pe unde vine inclusiv combustibil pentru tehnica militară a rebelilor.
Pe lângă întâlnirile oficiale de la Președinție, Guvern și Parlament, Klaus Iohannis a avut în program alte două momente cu încărcătură simbolică: a adus un omagiu victimelor Holodomorului, Marea Foamete din anii ,30, și a depus o jerbă de flori la locul în care au căzut ucrainenii în apropiere de Piața Independenței din centrul orașului, renumita Piață Maidan. Președintele nu s-a întâlnit însă cu românii din Ucraina.
Recomandările noastre
