Intervenția Rusiei în conflictul din Siria e faptul crucial de politică internațională din ultimul timp. Implicațiile acestui fapt asupra relației dintre NATO și Rusia, dintre UE și Rusia, asupra Crizei Refugiaților și asupra Crizei din Ucraina, sînt prilej de luări de poziție în toate cancelariile lumii, în presa internațională, la toate întîlnirile la nivel înalt, mai ales dintre liderii occidentali.

România e membră NATO, a UE, a ONU, într-un cuvînt, trece, fie și teoretic, drept subiect activ al scenei europene și internaționale.

Prin urmare cetățenii acestei țări, care urmăresc atenți mișcările Rusiei, dar și Războiul civil din Orientul Apropiat, sînt interesați să știe ce poziție are România față de intervenția Rusiei în Orientul Mijlociu.

În strînsă legătură cu intervenția Rusiei, reprezintă subiect de dezbatere internațională politica față de președintele Siriei, Assad. În timp ce Rusia se păstrează pe poziția sa tradițională – e un președinte legitim, ISIS nu poate fi lichidat fără participarea lui Assad –, marile puteri ale momentului au o poziție ambiguă. America și Franța cer categoric lui Assad să plece, punînd ascensiunea ISIS pe seama liderului sirian (evident, uitînd că așa-zișii rebeli anti-Assad sînt recunoscuți oficial ca înarmați de CIA!). Germania o scaldă, ca de obicei, cînd e vorba de Rusia.

România a avut totdeauna o poziție aparte în chestiunile ținînd de haloimăsul din Orientul Apropiat.

Prin urmare, românii ar fi vrut să afle care e poziția României în disputa pro și contra Assad.

E vorba, evident, de poziția oficială, pentru că fostul președinte, Traian Băsescu, s-a pronunțat în favoarea unei cooperări cu Assad, îmbrățișînd teza unor politicieni și lideri de opinie occidentali potrivit căreia așa cum SUA și Anglia s-au aliat cu Stalin pentru a birui Germania nazistă, așa și acum, pentru a îngenunchea Răul cel Mare – ISIS –, se cere o alianță cu Assad.

Atît poziția față de intervenția Rusiei, cît și cea față de Assad trebuie știute și pentru că amîndouă realitățile vizează și interesele României.

Abaterea atenției spre Rusia din Orientul Apropiat înseamnă dezinteresul fățiș al Occidentului față de ceea ce face Rusia în Europa și mai ales în Est: în Ucraina, în Republica Moldova.

În privința regimului Assad, ar fi interesant de știut poziția oficială a României, pentru că pînă acum, ca și în cazul Iranului, țara noastră a căutat să păstreze capul de pod în Siria care e ambasada de la Damasc.

E mai mult decît semnificativă  declarația ambasadorului SUA la NATO despre rolul pe care-l poate juca  România în soluționarea politică a conflictului din Orientul Apropiat:

”În final este necesară o soluţie politică. Aşa că aliaţii care au păstrat relaţiile diplomatice cu Damascul ar putea avea un rol important în această abordare politică.

Politica din Siria, de altfel foarte complicată, va avea nevoie de ajutorul ţărilor care sunt încă active acolo, aşa cum este ţara dvs., prin intermediul ambasadei sale de acolo.”

Știind aceste lucruri, am tresărit cînd am dat în Discursul lui Victor Ponta din Parlament peste această declarație categorică privind intervenția Rusiei:

„Vreau să reiterez în faţa Camerei Deputaţilor poziţia Guvernului României referitoare la faptul că intervenţia Rusiei în Siria nu este în niciun caz de natură să soluţioneze conflictul, ci doar să-l agraveze şi să creeze noi şi noi suferinţe faţă de populaţia civilă.”

Reacția mea a izvorît din două amănunte privind această intervenție:

1. Caracterul apodictic al vorbelor despre intervenția Rusiei.

2. Precizarea că aceasta e poziția Guvernului României.

Din cîte se știe, România are și un Președinte, șeful unei instituții numite Președinție.

Această instituție răspunde de politica externă a României.

E foarte bine că Guvernul, prin primul ministru, și-a precizat poziția față de intervenția Rusiei în Orientul Apropiat.

Imediat însă vine întrebarea:

Dar Președinția, cea care răspunde constituțional de politica externă, Președinția ce poziție are?

Era de așteptat în aceste condiții ca la interviul de la B1tv de luni, 5 octombrie 2015, seara, să abordez cu Victor Ponta declarația sa din Parlament.

A avut loc următorul dialog, pe care-l reproduc nu numai pentru a fi mai explicit, dar și pentru că viitorimea ar putea avea în acest text al meu un document despre politica României față de un fapt care a produs Istorie:

„Ion Cristoiu: O singură întrebare, ultima. La ora actuală, statele UE se poziţionează faţă de situaţia din Siria, care constă: în intervenţia Rusiei şi, a doua, în atitudinea faţă de Bashar al-Assad. Citez din discursul dvs de astăzi de la prînz: «Vreau să reiterez în faţa Camerei Deputaţilor – deci, chestie oficială...»

Victor Ponta: Oficial deja.

Ion Cristoiu: «... poziţia Guvernului României referitoare la faptul că intervenţia Rusiei în Siria nu este în niciun caz de natură să soluţioneze...» Este poziţia numai a Guvernului? A Preşedinţiei nu o ştim. Este foarte important.

Victor Ponta: Nu am apucat să... Ne vom consulta pe această temă.

Ion Cristoiu: Deci, dvs aţi precizat, nu întâmplător, numai a Guvernului.

Victor Ponta: A Guvernului. M-am consultat cu ministrul de externe, cu ministrul apărării.

Ion Cristoiu: Deci, aprecierea Guvernului României este că intervenţia în Siria...

Victor Ponta: Da. Aprecierea noastră şi, pe baza informaţiilor noastre, pe care noi le avem, arată că intervenţia rusească uneori loveşte în ISIS, alteori loveşte, de fapt, în adversarii regimului şi că are ca scop, dincolo de...

Ion Cristoiu: Înarmaţi de CIA, precizează ei.

Victor Ponta: Înarmaţi de cine or fi. Şi are ca scop strategic păstrarea şi perpetuarea acestui regim, regimul Bashar al-Assad, pe care Guvernul...”

Din cîte se vede, Victor Ponta a reiterat în cadrul interviului că poziția exprimată de el e a Guvernului României și, că în ce privește, poziția Președinției n-a apucat să discute cu Klaus Iohannis. Nu cred că din cauza asta nu știm noi, românii, care e poziția Președinției, dar mai ales dacă ea, poziția, e mai nuanțată decît a Guvernului. Nu știm – și asta e grav – deoarece Klaus Iohannis nu s-a pronunțat în această chestiune majoră pentru interesele noastre naționale.

Culmea, nici măcar pe facebook!

Pentru că în Discurs nu s-a referit la poziția față de regimul Assad, evident că m-am grăbit să-l întreb pe Victor Ponta despre acest fapt. A urmat acest dialog:

„Ion Cristoiu: Acum, care este poziţia Guvernului faţă de regimul Assad?

Victor Ponta: Este un regim nelegitim, care şi-a masacrat şi s-a făcut vinovat de crime împotriva umanităţii, împotriva propriului popor.

Ion Cristoiu: Şi că ar trebui să plece, asta este poziţia Guvernului României.

Victor Ponta: Păi, cum poţi să...

Ion Cristoiu: Întreb. Staţi, că nu v-am criticat. Mă interesează poziţia.

Victor Ponta: Vreau să vă spun un lucru, am profitat de întîlnirea de ieri, l-am întrebat pe regele Iordaniei, l-am întrebat pe primul ministru, pe ministrul de externe: dle, cum vedeţi, că voi sînteţi aici, vorba aia, la graniţă? Şi au cea mai dificilă poziţie, noi uşor ne dăm cu părerea de la Bucureşti, ei sînt acolo. Şi sigur că, dincolo de partea diplomatică, întrebarea era: după ce au murit 300.000 de oameni, cum facem, ne aşezăm la masă şi ne facem că nu există nimic? Cum se poate concepe acest lucru? Asta este şi părerea Turciei, celălalt mare vecin, care iarăşi spune: «Dle, aţi gonit 2 milioane de oameni, ne-aţi omorît... Cum putem să considerăm că este un partener cel care...» Ştiţi că în politică se trece peste.

Ion Cristoiu: Sînteţi conştient că puteţi fi acuzat că sînteţi de partea Turciei şi aveţi un interes?

Victor Ponta: Sînt de partea UE, a SUA, care asta spun.

Ion Cristoiu: Dar preşedintele României, nu ştim până acum?

Victor Ponta: Sînt convins că domnia sa va vorbi în numele Preşedinţiei.”

Din acest fragment, pe care l-am reprodus după Stenograma emisiunii, pentru că el dă seamă de o poziție deosebit de importantă a Guvernului într-o chestiune de politică externă, se deosebesc aproape automat cîteva observații:

 1. Victor Ponta are o poziție radicală împotriva colaborării, fie și temporare, cu Assad. Fostul președinte, Traian Băsescu, e de altă părere.

2. Victor Ponta poate fi suspectat că-și asumă aici poziția amicului său Erdogan, unul dintre cei care au declanșat rebeliunea armată împotriva președintelui sirian.

3. Românii nu știu pînă acest moment care e poziția factorului constituțional responsabil de politica externă a țării, Președintele. Poate că e identică cu cea  a lui Victor Ponta. Poate că e mai nuanțată. Cum președintele n-a zis nimic despre acest fapt de politică externă, nu știm decît că, în privința intervenției Rusiei și în cea a regimului Assad, Președinția României n-are nici o poziție.

La conferința de presă de după Discurs, Victor Ponta a anunțat că la Reuniunea JAI, România a cerut în chip oficial să nu se discute intrarea noastră în spațiul Schengen. Motivul invocat? Sînt semne că o dezbatere ar fi marcată de votul contra al unor state. Asta ar însemna reluarea procedurilor, altfel spus o amînare a votului cu un an și ceva. E mai bine să se amîne votul acum, decît să se supună la vot și să cadă. La interviul de la B1tv, după cum era de așteptat, l-am întrebat pe premier dacă asta e și poziția Președinției.

Iată dialogul:

„Ion Cristoiu: Pînă îţi amînă ei sau aţi cerut dvs şi pe ce bază o să spună românii: de unde aveţi dvs informaţii?

Victor Ponta: Nu, are şi preşedintele ţării, a vorbit la Consiliul European, am primit şi eu, prin Ministerul de Externe.

Ion Cristoiu: Deci, sînt informaţii certe, nu este o greşeală. Dar dacă ei aveau de gînd să ne treacă? Este o întrebare, nu-i aşa?

Victor Ponta: Bun. Aici am discutat şi noi. Eu am fost pentru o chestiune un pic mai agresivă, să zic, am zis: bun, dle, hai să votăm şi să vedem cine votează contra.

Ion Cristoiu: Preşedinţia...

Victor Ponta: Alţi colegi au zis: dle, nu dă bine, după ce am votat o dată şi am luat bătaie...

Ion Cristoiu: Colegii, Preşedinţia sau...

Victor Ponta: Ne-am consultat, bineînţeles.

Ion Cristoiu: Am înţeles. Deci, a fost un punct de vedere, dvs aţi fost... Interesant...

Victor Ponta: Nu, dar decizia este comună. Staţi o secundă, ca şi la chestia cu votul de la JAI.

Dincolo de ceea ce am discutat între noi, între patru pereţi, cînd am luat o decizie am considerat că ne-o asumăm toţi, preşedinte, guvern.

Ion Cristoiu: Este o ştire. A fost o dispută, înţeleg.

Victor Ponta: Au fost variante de lucru.

Ion Cristoiu: Una din variantele noastre era să se supună, să terminăm o dată...

Victor Ponta: Era posibilă şi asta. Dar, dacă se vota împotrivă, practic, o luam de la capăt şi, după ce am mai votat o dată contra tuturor la JAI, probabil că nu era cea mai bună opţiune.

Realizator: În urma unei consultări cu preşedintele şi cu ministrul de externe, ca să înţelegem şi noi.

Victor Ponta: Şi cu ministrul de interne, da.

Realizator: Şi cu ministrul de interne. Dvs aţi fost cel care a anunţat că...

Victor Ponta: Nu eu.

Realizator: Păi, dvs aţi anunţat.

Victor Ponta: Bun. Eu am răspuns la o întrebare. Reprezentantul nostru în Consiliul Afaceri Generale.

Ion Cristoiu: Dvs aţi dat ştirea, că noi anul acesta...

Victor Ponta: Dar de ce să ne ascundem după degete?

Realizator: Este o decizie a clasei politice româneşti asta în momentul ăsta?

Victor Ponta: Nu. Este o realitate, cu care ne confruntăm.

Ion Cristoiu: Dar este o decizie să nu cerem, să cerem amînarea.

Victor Ponta: Să nu cerem pînă cînd nu sîntem siguri că nu se votează împotrivă.

Ion Cristoiu: Nefiind siguri acum că intrăm.”

Din acest dialog se dezvăluie un fapt politic deosebit de important. România a avut informații că la Consiliul JAI, dacă se supune votului admiterea noastră în Schengen, unele țări vor vota împotrivă. Informațiile au stîrnit o dezbatere la nivel înalt, în cadrul căreia, Victor Ponta fost pentru acceptarea votului, ca să terminăm odată cu comedia Schengen. Alții au fost pentru o soluție mai blîndă. Cine sînt acești alții? Președintele Klaus Iohannis? Nu știm. Și ar fi trebuit să știm poziția Președinției, deoarece atitudinea României față de bătaia de joc care e admiterea în Schengen stîrnește puncte de vedere diferite. Sînt mulți români care împărtășesc poziția lui Victor Ponta, cea de a merge la vot în Consiliul JAI. Ar fi trebuit să știm poziția Președinției și pentru că Klaus Iohannis și-a făcut un punct din platforma program admiterea noastră în Schengen.

Cîtă vreme Klaus Iohannis  tace asurzitor, în chestiuni vitale de politică externă a României, se aude doar vocea lui Victor Ponta.