Pe 26 octombrie s-au împlinit 222 de ani de la cel mai puternic cutremur care a avut loc în România. „Cutremurul cel Mare”, asa cum a fost denumit seismul din 26 octombrie 1802, s-a produs într-o zi de marți. Este cel mai puternic seism vrâncean, având între 7,9 și 8,2 grade pe scara Richter, potrivit scrierilor istorice.

Seismul a provocat victime și imense pagube materiale pe teritoriul României și în zonele transfrontaliere. A fost resimţit până la Constantinopol, Kiev, Moscova, St. Petersburg, Varșovia, Varna și Vidin. Mişcarea pământului semăna cu cea a valurilor mării. În multe părţi s-a crăpat pământul de unde ieşea „apă neagră ca păcura”, potrivit infp.ro.

În urma acestui cutremur s-au observat numeroase fenomene geomorfologice la nivelul solului: crăpături, ţâşniri de apă cu miros de sulf, iar în unele părţi a ieşit chiar nisip. Direcţia oscilaţiilor a fost dinspre est spre vest. Cutremurul principal a fost urmat de o serie de replici, cea mai mare având o magnitudine de 5,5. „S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită, care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică”, este mărturisirea caligrafului Dionisie Eclesiarhul, consemnată în cronicile vremii. Prin „clopotnița cea vestită", caligraful se referă la Turnul Colțea.

„Aici în București s-au ruptu și turnul cel înalt Colțea, care era podoaba orașului, iar din casele boerești și din cele de obște prea puține au scăpat zdravene. În multe locuri s-au desfăcut pământul, eșind nisip și apă. Și a doa zi, iarăș s-au cutremurat, dar nu așa tari, la 3 ciasuri den zi”, se arată într-o altă mărturisire. Replicile au fost așa de puternice, încât, în Kiev de exemplu, foarte multe case și biserici au suferit avarii mai mult sau mai puțin grave, iar clopotele au sunat, potrivit Wikipedia.

Pușkin, surprins de cutremur în cărucior

Într-o scrisoare a academicianul Anatolie Drumea de la Chișinău se menționează faptul că o bonă, pe data de 26 octombrie 1802, plimba un băiețel într-un cărucior, în curtea Bibliotecii Universității „M. V. Lomonosov“ din Moscova. La ora 1:53, "au început să cadă statuile", iar băncile de piatră s-au răsturnat. Băiețelul era viitorul poet rus Aleksandr Pușkin. De asemenea, cutremurul a fost resimțit puternic și în Sankt Petersburg. În Constantinopol s-a simțit o serie de cutremure foarte violente, încât se credea că orașul va fi distrus complet. În satul Feldioara, o coloană de apă a țâșnit dintr-o crăpătură produsă de cutremur, aruncând apă în aer, la o înălțime de câțiva metri.

Turnul Colței, refăcut din temelii

În București , seismul s-a simțit la ora 12:55. Multe clădiri au fost avariate sau distruse, printre care Biserica Sf. Nicolae, Turnul Colței și Mănăstirea Cotroceni. Biserica Elefterie a rămas fără două turle, reconstruite abia în anul 1867. Au izbucnit multe incendii, probabil din cauza răsturnării sobelor. Pământul s-a despicat în unele locuri, apă verde cu miros de sulf țâșnind afară.

Cea mai puternică replică a avut loc la ora 5, dar nu a făcut victime. În total, cutremurul a făcut patru victime: negustorul ambulant ucis de Turnul Colței, o femeie de origine iudaică, copilul său și o altă victimă. După seism, Constantin Ipsilanti a ordonat refacerea lui imediată, din temelii. Și pentru că primii care au încercat să profite de pe urma dezastrului au fost zidarii și lemnarii, Ipsilanti a dispus prețuri maximale pe care aceștia le puteau practica. Bucureștiul a fost refăcut, astfel, în câțiva ani. Unele clădiri au fost consolidate atât de bine încât au rezistat și altor cutremure puternice. Câteva cartiere au devenit, după refacere, chiar mai civilizate ca înainte.

Efectele seismului în București, în cronicile vremii

-La Bucureşti, cutremurul a ţinut, conform cronicilor, două minute;

-Celebrul turn al Colţei ridicat cu peste opt decenii înainte s-a rupt de la mijloc, iar partea de sus s-a prăbuşit pe caldarâm;

-S-a prăbuşit și turnul de la Mănăstirea Radu Vodă;

-S-au dărâmat aproape toate turlele din oraş;

-Biserica Sf. Spiridon a căzut, iar biserica Sf. Ilie din Calea Rahovei s-a stricat;

-Biserica Sf. Nicolae a devenit un morman de ruine;

-Mănăstirea Cotroceni s-a dărâmat complet, doar poarta rămânând în picioare;

-Mănăstirile Mihai Vodă, Cernica, Plumbuita, Stavropoleos, Sarindar, Sf. Apostoli, Sf. Gheorghe Nou, Sf. Atanasie Bucur, Udricani, Văcărești, Mărgineni și Negru Vodă au fost grav avariate;

-S-au produs avarii la Hanul Şerban Vodă;

-Au apărut crăpături adânci şi lungi în sol, unele drepte, altele în zig-zag;

-A ieşit apă cu nisip în multe locuri: „mişcările solului semănau cu acelea ale valurilor. pe străzi, oamenii fuseseră aruncaţi la pământ și se leagănau precum barca pe valuri, numeroase clădiri s-au dărâmat cu totul, altele s-au zdruncinat puternic şi au crăpat de sus până jos”;

-După cutremur au izbucnit multe incendii.