EVZ încearcă să lămurească, pe baza clarificărilor asupra acestui subiect aduse de consilierul de stat Andreea Paul Vass pe blogul său, în ce măsură oficialii de la Bruxelles vor putea interveni în politica internă a României şi cum ar putea influenţa deciziile Guvernului României.

Amenzi pentru deficit excesiv

Chiar începând cu data de 13 decembrie 2011, au intrat în vigoare modalităţile de supraveghere fiscală şi de penalizare pentru statele care nu respectă regulile stabilite la Bruxelles.

Comisia evaluează statele membre pe baza echilibrelor bugetare structurale şi prin examinarea proiectelor de buget de stat şi elaborează opinii asupra proiectelor de buget. În cazul în care constată că o anumită ţară a elaborat un buget dezechilibrat din punct de vedere fiscal, într-o primă fază Comisia Europeană va face recomandări statului respectiv şi, ulterior, acel stat va trebui să constituie un depozit cu dobândă, în valoare de 0,2% din PIB.

Atunci când se ajunge la declanşarea procedurii de deficit excesiv, vor fi aplicate măsuri de corecţie în patru etape. În primul rând, se fac recomandări, iar situaţia este atent monitorizată. Etapa a doua va fi constituirea unui depozit fără dobândă în valoare de 0,2% din PIB, după care urmează a treia fază va fi o amendă fixă de 0,2% din PIB care poate ajunge până la maximum 0,5% din PIB. Iar dacă guvernul respectiv nu ia măsurile de corecţie în mod repetat, i se va aplica o amendă variabilă.

Când se declanşează procedura de deficit excesiv

Există două situaţii care pot duce la declanşarea procedurii de deficit excesiv: fie deficitul bugetar depăşeşte nivelul de 3% din PIB, fie, în condiţiile în care datoria publică este mai mare de 60% din PIB, dar nu se respectă reducerea anuală a diferenţei între datoria publică, ca procent din PIB, şi ţinta de 60% din PIB cu 1/20 în ultimii trei ani (regula 1/20).

Dezechilibrele macroeconomice, în vizor

Există un mecanism de alertare, pe baza a 10 indicatori, cum ar fi rata şomajului, gradul de îndatorare publică şi privată, tendinţele pieţei imobiliare, competitivitate, productivitate etc. În paralel, Comisia Europeană face analize aprofundate pentru fiecare stat membru.

Atunci când sunt depistate dezechilibre macroeconomice, vor fi iniţiate măsuri preventive, cum ar fi să fie adresate recomandări către statele membre. În cazul dezechilibrelor macroeconomice excesive, se vor impune măsuri corective şi este lansată procedura de dezechilibru macroeconomic excesiv.

Ce presupune procedura de dezechilibru macroeconomic excesiv

Procedura de dezechilibru macroeconomic excesiv cuprinde trei etape. În primul rând, Consiliul Europei face recomandări, iar statele mebre adoptă un plan de măsuri de corecţie.

În lipsa acţiunii corective, urmează a doua etapă, cea de constituire a unui depozit cu dobândă în valoare de 0,1% din PIB.

În cazul lipsei repetate de măsuri corective sau nerespectării recomandărilor Consiliului, statele vor plăti o amendă de 0,1% din PIB pe an.

Andreea Paul Vass precizează că sancţiunile privind constituirea de depozite sau aplicarea de amenzi vizează doar statele din zona euro.

Ce înseamnă Semestrul European şi cum funcţionează

Există un set de raportări anuale care se fac de către statele membre şi Comisie. Astfel, la sfârşitul anului, Comisia redactează Raportul anual de creştere, prin care se trasează liniile directoare ale UE. Propunerea Comisiei este discutată în Consiliu.

În luna martie, Consiliul European validează forma finală a Raportului anual de creştere. În aprilie, statele membre, cu excepţia celor care derulează programe de asistenţă financiară, stabilesc Programe de Stabilitate sau de Convergenţă şi Programe Naţionale de Reformă şi le transmit Comisiei.

În luna iunie, Comisia Europeană transmite fiecărui stat membru în parte recomandări specifice, aprobate de Consiliul UE, după acordul prealabil al Consiliului European. Recomandările vizează inclusiv politica fiscală şi dezechilibrele macroeconomice.

"Regula de aur"

La summitul care a avut loc pe 9 decembrie la Bruxelles, statele membre UE şi-au asumat câteva angajamente. Acordul fiscal cuprinde regula de aur a bugetelor echilibrate: deficitul structural anual nu trebuie să depăşească 0,5% din PIB. În caz contrar, se va declanşa procedura de deficit excesiv şi se vor aplica sancţiuni automate, cu excepţia cazului în care majoritatea calificată se opune.

Totodată, statele au decis să aibă loc o coordonare mai mare a politicilor prin coordonarea reformelor majore şi organizarea de summit-uri ale zonei euro de cel puţin două ori pe an.

Mecanismul European de Stabilitate (ESM) va intra în vigoare în luna iulie 2012 şi va avea o capacitate efectivă de împrumut de 500 miliarde euro. ESM este un mecanism umbrelă, care cuprinde Mecanismul European de Stabilitate Financiară (EFSM, cu o capacitate de împrumut de 60 miliarde euro a ţărilor din zona euro, garantată de bugetul UE), Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (EFSF, cu o capacitate de împrumut de 440 miliarde euro a ţărilor din zona euro, garantată de ţările din zona euro), FMI (fonduri de până la 250 miliarde euro, la care se adaugă 200 miliarde euro de la băncile centrale ale statelor europene, din care 50 miliarde euro din zona non-euro, cu excepţia statelor care au acord cu FMI).

S-a mai convenit implicarea sectorului privat în măsurile adoptate la nivel european, pe baza regulilor FMI.

Deficitul excesiv se declanşează automat

Liderii europeni au decis că regula de aur pentru bugete structurale echilibrate trebuie introdusă în constituţie sau în legislaţia echivalentă. Aceasta regulă conţine un mecanism de corecţie automată care se declanşează în cazul devierii de la regula de aur.

Statele membre aflate în procedura de deficit excesiv supun Comisiei şi Consiliului, spre aprobare, un Program de Parteneriat Economic detaliind reformele structurale necesare pentru asigurarea corectării deficitelor excesive.
Totodată, statele membre UE vor raporta la Bruxelles planurile lor privind contractarea de noi datorii.

Comisia şi Consiliul vor monitoriza punerea în aplicare a Programului de Parteneriat Economic şi a planurilor bugetare anuale.

Comisia se asigură că statele membre aplică regula de aur la timp şi corect, şi poate apela la sancţiuni prin Curtea Europeană de Justiţie. Curţile Constituţionale naţionale trebuie să supravegheze respectarea regulii de aur în cazul bugetelor.

Statele din zona euro au fost de acord ca procedura de deficit excesiv în cazul unei ţări să se declanşeze automat.

CITIŢI ŞI:

  • Boc: Acordul de guvernanţă fiscală, o garanţie că datoria publică nu va creşte
  • Nu Bruxelles-ul ne stabileşte taxele!
  • Cum a evoluat deficitul structural al României în ultimii 15 ani
  • Traian Băsescu: Nu vom ceda în privinţa nivelului de fiscalitate
  • Ce este deficitul structural, pe înţelesul tuturor