Investitorii din întreaga lume au văzut, ieri, doar roşu în faţa ochilor: indicii bursieri ai pieţelor din SUA, Asia şi Europa s-au prăbuşit la cele mai proaste cotaţii din ultimii ani.

Bursele din întreaga lume au avut, ieri, evoluţii extrem de fluctuante, cu creşteri şi scăderi foarte rapide, după o altă zi de joi neagră a pieţelor de acţiuni de pe ambele maluri ale Atlanticului. Bursele americane au avut, joi, cea mai mare scădere din ultimii doi ani. Joia e o zi cu ghinion pentru pieţele americane: în octombrie 1929, tot într-o zi de joi, a avut loc cel mai mare crah bursier din istoria SUA.

Pe fondul temerilor investitorilor legate de extinderea crizei datoriilor către economii mari ale Uniunii Europene, precum Italia şi Spania, şi de revenirea economică anemică a SUA, investitorii şi-au vândut masiv din acţiuni şi au provocat scăderi semnificative pe bursele din SUA, Europa şi Asia. Până la închiderea ediţiei, indicii bursei din SUA erau pe tobogan. Nasdaq avea un minus de peste 2%, S&P 500 de peste 1%, iar Dow Jones înregistra un minus de peste 1,7%. Cele mai importante burse europene, din Germania, Franţa şi Marea Britanie, au închis şi ele pe scădere. Astfel, indicele francez CAC 40 a încheiat ziua cu un minus de 1,26%, cel german DAX a scăzut, ieri, cu 2,78%, iar cel al bursei britanice FTSE 100, cu 2,71%.

BVB a scăzut cu peste 4%

Bursa de Valori Bucureşti a avut cea mai mare scădere din primăvara lui 2010, indicele BET înregistrând un minus de 4,06%. Leul s-a depreciat până la cel mai prost nivel din istorie în faţa francului elveţian, cursul ajungând la 3,913 lei/ franc. În faţa euro, leul a scăzut cu 0,43%, până la 4,2419 lei/euro, iar în faţa dolarului cu aproape 1%, până la 3,0005 lei/ dolar.

Instituţiile financiare europene anunţă, rând pe rând, pierderi din cauza crizei datoriilor suverane din Europa. Ultima pe listă este cea mai mare bancă britanică aflată sub controlul guvernului. Royal Bank of Scotland, prezentă şi în România, a anunţat pierderi de 1,4 miliarde lire sterline (2,3 miliarde dolari) în prima jumătate a acestui an, din cauza expunerii pe datoriile greceşti, anunţă Reuters. În aceeaşi perioadă a anului trecut, profitul băncii a fost de 9 miliarde lire sterline. Pierderea anunţată este mult mai mare decât minusul estimat iniţial de economişti, de 571 milioane lire sterline.

UE, ÎN IMPAS

Criza datoriilor trece graniţele zonei euro

Criza datoriilor suverane se răspândeşte dincolo de graniţele zonei euro, a avertizat, joi, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene (CE). Într-o scrisoare adresată guvernelor europene, oficialul le-a solicitat acestora să-şi dea "deplinul sprijin" pentru zona euro, relatează BBC. Barroso a spus că guvernele trebuie să reevalueze rapid capacitatea Fondului European de Stabilitate Financiară pentru a reduce riscul de contagiune în zona euro. Acest fond a fost soluţia găsită, pe 21 iulie, de statele din zona euro pentru a lupta împotriva crizei Greciei. Această decizie nu a fost încă ratificată de toate statele membre.

"Procedurile de aprobare trebuie accelerate pentru implementarea acestor decizii astfel încât Fondul European de Stabilitate Financiară să devină operaţional în foarte scurt timp", a mai spus preşedintele Comisiei Europene. Potrivit acestuia, piaţa obligaţiunilor italiene şi spaniole reprezintă "un motiv de mare îngrijorare".

Până în prezent, Grecia, Portugalia şi Irlanda, ţări de la periferia zonei euro, au avut nevoie de pachete de salvare. Comisia Europeană este îngrijorată că nu va reuşi să salveze Italia şi Spania, din cauza dimensiunilor mari ale acestor economii.

EXPLICAŢII

Cum a ajuns economia lumii la al doilea val al crizei

Ana Bâtcă

Prăbuşirea de ieri a burselor îşi are rădăcinile în decizia guvernelor din anii 2007-2008 de a salva de la faliment băncile care au căzut în capcana supraîndatorării, potrivit unei analize publicate de BBC.

Astfel, măsurile de salvare de acum trei ani s-au transformat într-un nou val de criză în prezent. Chiar dacă a lovit violent abia în septembrie 2008, criza financiară mocnea încă din 2007.

Treptat, băncile şi investitorii financiari şi-au pierdut încrederea că îşi mai pot valorifica miile de miliarde de dolari investiţi în produse financiare complexe. Plasate sub spectrul suspiciunilor, băncile găseau tot mai greu finanţare. În consecinţă, nu au putut da credite, ceea ce a dus la încetinirea economiei.

Criza de astăzi este o consecinţă a acestor evenimente. Guvernele statelor au păstrat sau chiar au majorat cheltuielile publice, în pofida reducerii veniturilor fiscale, pentru a compensa prăbuşirea consumului gospodăriilor şi investiţiile sectorului privat.

Deficitele bugetare mari, un cuţit cu două tăişuri

Guvernele au ajuns să aibă deficite publice anormal de mari, ajungând chiar la 10% din PIB, în Marea Britanie, SUA şi în unele state din zona euro, pentru ca recesiunea globală să nu se adâncească.

Recenta creştere a gradului de îndatorare în cazul multor economii dezvoltate este, în marte parte, consecinţa deciziilor luate în 2007-2008 de a nu lăsa băncile să cadă. Curăţarea bilanţurilor băncilor a fost transferată către guverne. Volumul total al îndatorării din economie este, prin urmare, în continuare acelaşi, cu singura diferenţă că a fost transferat din sectorul privat în cel public. Şi, dacă avem în vedere faptul că, acum patru ani, nivelul datoriei din sistem era nesustenabil de mare, atunci, prin susţinerea băncilor de la acel moment, nota de plată a fost amânată, nu anulată. COMPARAȚIE Cât de pregătită e România în faţa unui nou val al crizei În septembrie 2008, lumea financiară globală intra în fibrilaţii în urma falimentului Lehman Brothers. Acum, România pare să fie mai pregătită să înfrunte o nouă furtună, spun analiştii.

Criza datoriilor din Europa intră într-o nouă fază: dacă vorbeam anterior despre economii relativ mici, precum Grecia, Irlanda sau Portugalia, acum pieţele tremură sub greutatea problemelor pe care le au două ţări mari de pe bătrânul continent. Italia şi Spania sunt cele două mari semne de întrebare care bagă acum frica în investitori, PIB-ul cumulat al celor două ţări, în 2010, fiind de peste 3.500 miliarde dolari.

În contextul în care se vorbeşte tot mai apăsat despre un nou val sau o nouă fază a crizei, întrebarea este dacă România este mai pregătită acum să facă faţă unei noi situaţii extrem de delicate, după aproape trei ani de la falimentul Lehman Brothers.

Avem o situaţie mai bună

Comparativ cu 2008, România importă mai puţin şi exportă mai mult, extinzându-se pe pieţe din afara UE, iar băncile sunt mult mai prudente în acordarea creditelor.

Consultantul financiar Bogdan Baltazar este de părere că "suntem mai pregătiţi acum decât în 2008, pentru că acum avem o idee mai clară despre ce înseamnă această criză. În plus, economia se mişcă destul de bine, iar bilanţurile băncilor arată bine", susţine el.

Şi analistul economic Aurelian Dochia este de părere că ţara noastră este puţin mai bine pregătită în faţa unui nou val al crizei. "Ne prezentăm mai bine acum, am rezolvat anumite dezechilibre majore care existau în 2008, referitoare la deficitul bugetar şi al cel al balanţei externe. Nu putem scăpa însă neatinşi", a avertizat Dochia. Potrivit acestuia, moneda naţională nu s-ar putea devaloriza prea mult în raport cu euro, având mari şanse să rămână în intervalul 4,25 – 4,3 lei/euro, dar acesta poate fi un indicator înşelător.

"Mai aproape de realitate ar fi o raportare la monede mai stabile, precum francul elveţian, sau la aur. Moneda euro este şi ea în scădere, de aceea leul nu poate scădea prea mult în raport cu aceasta", a afirmat Dochia. Există, însă, şi opinii conform cărora suntem mai vulnerabili în faţa unei noi faze a crizei.

Riscurile care persistă

Analistul economic Ilie Şerbănescu se arată îngrijorat că "nu s-a rezolvat nimic din 2008 încoace. Datoria publică a crescut, economia nu s-a schimbat în mod fundamental, iar guvernul are mai puţine resurse la dispoziţie ca să rezolve nişte probleme care devin tot mai grave".

Potrivit acestuia, problemele reale nu s-au rezolvat, ci doar a existat un transfer al datoriilor făcute de bănci către datoria publică, a statului. "Asta nu s-a făcut doar la noi, ci şi în toată lumea. Ce se întâmplă acum pe burse este o sancţionare, de către investitori, a acestor false soluţii luate de guverne", a subliniat Şerbănescu.

FĂRĂ DERAPAJE

Soluţii pentru a ţine piept turbulenţelor financiare

Bursa de la Bucureşti a scăzut, ieri, iar moneda naţională s-a devalorizat. Ce soluţii are România, deja slăbită de recesiune, în faţa noilor turbulenţe? Analistul Ilie Şerbănescu este de părere că una dintre soluţiile cele mai eficiente se află în curtea Băncii Naţionale, care ar putea lăsa cursul mai liber, iar o devalorizare a leului ar putea ajuta economia să iasă din criză.

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a avertizat, la postul de radio RFI, că partidele politice trebuie să aibă grijă "să nu scape hăţurile" în anul electoral 2012. El şi-a exprimat speranţa că politicienii nu vor face "promisiuni deşarte" şi nici nu vor veni cu "pomeni electorale". Totodată, economiştii consideră că trebuie luate măsuri cu bătaie lungă, care să contribuie la dezvoltarea economiei, nu doar tăiate salarii şi pensii.

În plus, băncile ar trebui să nu aibă o atitudine atât de defensivă, să se bată doar pe refinanţări, ci şi să caute posibilităţi de a acorda credite noi investitorilor, bani care să fie folosiţi în investiţii eficiente. Economiştii consideră că trebuie schimbat totodată modelul economic, bazat pe consum, trecând la un nou model bazat pe producţie.

Inflaţie sau impozite

Ilie Şerbănescu este de părere că principalul efect al accentuării crizei îl va constitui scăderea nivelului de trai. "Cel mai probabil, populaţia va plăti preţul fie prin inflaţie, fie prin creşterea impozitelor", a subliniat acesta. Analistul economic Aurelian Dochia a atras atenţia asupra faptului că măsurile de austeritate nu au cum să stimuleze economiile ţărilor, ci dimpotrivă. "Această criză este o formă de ajustare şi trebuie lăsată să se petreacă până la capăt. Aceste intervenţii ale guvernelor nu fac decât să prelungească actuala situaţie", a arătat acesta. Potrivit lui Dochia, din cauza intervenţiei guvernelor, am putea asista la o stagnare economică şi de 10 ani pe plan global. Citiţi şi:

• E grav. Şeful Comisiei Europene: Criza datoriilor depăşeşte graniţele zonei euro
• Italia dă faliment, Spania scapă. VEZI scenariul economiştilor britanici
• Se extinde criza datoriilor suverane? Italia începe discuțiile cu Uniunea Europeană 
• Italia plăteşte dobânzi record pentru finanţare. Care este riscul?
• Criza Zonei Euro: Germania cere Italiei să treacă la austeritate