„Autoguvernarea”, termenul folosit în maghiară pentru administraţia locală, şi venirea în România la bordul unei aeronave militare au fost argumentele autorităţilor de la Bucureşti pentru a declara inoportună vizita preşedintelui Ungariei, Laszlo Solyom, în ţara noastră.

Potrivit unor surse diplomatice, Ambasada Ungariei la Bucureşti a transmis Ministerului Afacerilor Externe (MAE) că preşedintele Solyom urmează să participe, pe 15 martie, la „sărbătorile organizate de autoguvernarea din judeţul Harghita şi a celei din Cosmeni”. În urma folosirii termenului „autoguvernare”, şefului statului ungar i s-a sugerat să renunţe la vizita sa, invocându-se tema sensibilă a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, au explicat, pentru „Evenimentul zilei”, aceleaşi surse.

 

„Nu e vreo autonomie, ci exact ce înseamnă la noi administraţie locală, în toată Ungaria, toată administraţia publică locală este numită «önkormányzat», iar în englezeşte self-government (autoguvernare - n.r.). Nu există alt termen pentru aşa ceva, decât unul cu totul distinct într-adevăr înseamnă autodeterminare şi autonomie”, a explicat, pentru EVZ, Smaranda Enache, preşedintele Ligii ProEuropa.

Fără autorizaţie de aterizare

Un alt inconvenient găsit de autorităţile de la Bucureşti a fost că şeful statului ungar venea în România la bordul unei aeronave militare. Din acest motiv, avionului lui Laszlo Solyom i s-a ridicat autorizaţia de aterizare pe aeroportul din Târgu-Mureş, au declarat surse din comunitatea de informaţii.

În aceste condiţii, preşedintele Ungariei şi-a devansat vizita cu o zi şi a optat să facă deplasarea în România cu autoturismul. Explicaţiile furnizate sunt însă surprinzătoare, în condiţiile în care, potrivit protocolului, aeronava prezidenţială a lui Traian Băsescu aparţine Ministerului Apărării, având astfel un caracter militar, ca şi a multor altor şefi de stat. Mai mult, şeful statului român a folosit-o în deplasarea sa recentă pe care a făcut-o în Ungaria.

Administraţia de la Budapesta este nemulţumită

Nemulţumirea preşedinţiei Ungariei privind gestul autorităţilor române a reieşit din comunicatul dat ieri publicităţii, în care instituţia aminteşte de existenţa unui parteneriat româno-maghiar şi subliniază că vizitele reciproce ale şefilor statelor vecine contribuie la întărirea încrederii şi la înlăturarea prejudecăţilor. Şeful statului, în acord cu guvernul Ungariei, „ar dori să continue această practică” (a vizitelor - n.r.), precizează comunicatul preşedinţiei. Contactată de EVZ, administraţia prezidenţială maghiară a refuzat să facă comentarii suplimentare.

Preşedintele Ligii ProEuropa, Smaranda Enache, a apreciat că refuzul Bucureştiului „a venit foarte neaşteptat” , fiind „un gest fără precedent din anii ’90”, numai că „acum ambele state sunt membre NATO”, în condiţiile în care Laszlo Solyom a mai fost în România în vizită privată şi nu a fost nicio problemă.

De asemenea, Smaranda Enache a criticat şi poziţia preşedintelui Băsescu care a spus că, în această chestiune, „este problema autorităţilor româneşti”. „Este un răspuns care a fost, pe de-o parte, un fel de a se scoate pe dânsul din cauză, deci nu preşedinţia. A mai sunat şi ca un fel de «la noi acasă noi decidem», într-un fel această conotaţie am simţit-o”, a apreciat Enache.

TENSIUNI DIPLOMATICE

Ungaria se arată „contrariată”

Secretarul de stat în Ministerul maghiar al Afacerilor Externe, Marta Horvath Heel, a declarat, ieri, că Ungaria este „contrariată” de gestul României de a retrage autorizaţia de aterizare pentru aeronava lui Solyom. „Deocamdată suntem puţin contrariaţi de situaţie. Sper că este vorba despre o neînţelegere”, a declarat oficialul ungar, care a adăugat că un astfel de caz nu are precedent în ultimii ani, potrivit „Magyar Nemzet”.

Informaţiile agenţiei de presă maghiară MTI, preluată de Mediafax, arată că tensiunile diplomatice Bucureşti- Budapesta au atins deja cote ridicate. Potrivit MTI, ambasadorul ungar la Bucureşti a fost convocat la Ministerul român de Externe, unde i s-a spus că vizita lui Solyom nu trimite un semnal care să fie în conformitate cu parteneriatul strategic dintre cele două ţări. Ambasadorul maghiar a răspuns însă că doar opoziţia României faţă de această vizită este în neconcordanţă cu parteneriatul strategic. Ulterior, ambasadorul român la Budapesta a fost la rândul său convocat de autorităţile maghiare pentru a explica situaţia.