Actualitate
România frumoasă. Maria din Cugir a trudit trei ani pentru a coase pe cânepă „Luceafărul” lui Eminescu
Impresionantă pasiunea pe care Maria Todor (71 de ani) a închinat-o valorilor noastre culturale: vreme de trei ani, femeia a cusut pe o pânză de șapte metri lungime 98 de strofe eminesciene și, pentru că i-a mai rămas loc pe cânepă, și-a completat opera cu versurile din „Hora Unirii”, dar și cu proverbe sau zicale neaoșe.
Între 2014 și 2016, doamna Maria abia de-a pus geană pe geană. Era frământată de o misiune pe care și-o asumase din dragoste pentru Mihai Eminescu. Se trezea în crucea nopții mânată de un gând devenit obsesie: să termine cât mai repede de cusut (cu ață roșie și arnică) povestea Cătălinei și a iubirii ei imposibile. „Mi-a plăcut întotdeauna să citesc, iar pe Mihai Eminescu l-am adorat. Plângeam la toate poeziile lui, pentru că-mi atingeau sufletul. Eh, într-o noapte, recitind pentru a nu știu câta oară «Luceafărul», mi-a venit ideea aceasta. Așa că, amintindu-mi de pânza din cânepă pe care bunica mi-o lăsase să fac din ea saci, am tăiat câțiva metri și m-am pus pe treabă”, povestea Maria Todor pentru Ziarul Unirea.
I-a „nemurit” și pe Brâncuși, și pe Enescu
Treabă deloc ușoară, după cum a dezvăluit vrednica femeie: „A trebuit să calculez la milimetru locul ce se cuvenea fiecărei strofe, fiecărui rând, fiecărei litere. A fost ceva chinuială. Păi, mi-a luat trei ani să sfârșesc, dar nu m-am lăsat”. De remarcat că, odată imortalizată pe cânepă capodopera în versuri a lui Eminescu, doamna Maria a continuat să coasă până a umplut cei șapte metri de pânză. Cu ce i-a înfrumusețat? Cu versurile din „Hora Unirii”, cu rimele scurte și armonioase ale „Mioriței”, cu proverbe, rugăciuni și zicători românești. În plus, a împuns cu acul atât de măiastru încât a izbutit să toarne în ață roșie și „Coloana infinitului”, „Cumințenia Pământului” sau vioara lui George Enescu.
25 de ani la „Mecanica”
Originară din inima Munților Apuseni, din satul Ponor (acolo unde a și învățat să țeasă la război, să croșeteze și să coasă), Maria Todor a pribegit, în anii ‘70, la Cugir în căutarea unui loc de muncă. S-a angajat la uzina „Mecanica”, unde a trudit 25 de ani. După pensionare, doamna Maria și-a reluat îndeletnicirile deprinse încă din copilărie, care-i fac, iată!, astăzi, cinste.
Recomandările noastre
