Respect. Platforma pentru Drepturi și Libertăți solicită respectarea de către România a legislației internaționale pe care și-a asumat-o și refuzarea solicitării de a-l extrăda pe jurnalistul turc Kamil Demirkaya.

România trebuie să respecte legislația internațională pe care și-a asumat-o prin ratificarea Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Convenției ONU privind Drepturile Refugiaților și, în conformitate cu prevederile acesteia, să nu-l extrădeze pe jurnalistul turc Kamil Demirkaya, în ciuda mandatului de extrădare emis la ordinul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, se arată într-un comunicat de presă al Platformei.

“Principiul din legislația internațională care trebuie să fundamenteze poziția României este cel al nereturnării (non-refoulment) așa cum este statuat încă din 1951 în articolul 33 al Convenției de la Geneva. Interzicerea returnării unei persoane într-un stat unde viața sau libertatea sa ar putea să fie puse în pericol este unul din principiile fundamentale ale dreptului internațional. Extrădarea ca formă a cooperării penale internaționale implică o limită care ține de respectarea unor garanții fundamentale în ceea ce privește drepturile fundamentale ale persoanei extrădate.

De altfel, legea română spune clar că "România nu va acorda extrădarea în cazurile în care persoana extrădabilă ar fi judecată în statul solicitant de un tribunal care nu asigură garanțiile fundamentale de procedură și de protecție a drepturilor la apărare sau de un tribunal național instituit anume pentru cazul respectiv, ori dacă extrădarea este cerută în vederea executării unei pedepse pronunțate de acel tribunal".

Pe data de 5 decembrie, autoritățile competente ale statului român au reacționat corect, potrivit evaluărilor experților în drepturile omului implicați în activitatea Platformei Respect:

 

• IGPR a reacționat în mod legitim ridicându-l pe jurnalistul Kamil Demirkaya, în baza mandatului de extrădare emis de autoritățile turce.
• Parchetul l-a auditat, dar a refuzat reținerea ziaristului.

Respect. Platforma pentru Drepturi și Libertăți consideră că, în acest moment, instanțele dau testul de înțelegere și de respectare atât a obligațiilor pe care statul român ca parte a comunității internaționale, cât și a legislației naționale în domeniul cooperării internaționale, al extrădării și al respectării drepturilor omului.

Condamnarea unui jurnalist pentru că a îndrăznit să critice o putere totalitară, care conduce un stat în care se practică tortura și unde nu mai există instanțe independente, nu îndeplinește condițiile care să permită extrădarea din România, un stat membru al Uniunii Europene și care are principiile statului de drept stipulate clar în Constituție.

Autoritățile române trebuie să aleagă în acest moment între acordarea protecției internaționale și trimiterea lui Kamil Demirkaya la cheremul unui regim care își condamnă criticii la închisoare pe viață.

Republica Moldova și Kosovo i-au extrădat pe opozanții lui Recep Tayyip Erdogan. În cazul celor 7 profesori de la Liceul Turc din Chișinău, nu se mai știe nimic despre ei, după ce au fost îndepărtați forțat din Republica Moldova, pe 6 septembrie 2018, fără îndeplinirea procedurilor minimale. Vrem ca România să facă la fel?  Răspunsul Platformei Respect este clar: „NU! Drepturile omului nu se negociază și nu se încalcă, indiferent cine ar cere României să facă acest lucru!”

În acest context, Platforma Respect face apel și la cetățenii români, să semneze petiția inițiată de declic.ro: https://bit.ly/2AVoW4j precum și să distribuie pe propriile conturi de socializare luările de poziție împotriva extrădării ziaristului Kamil Demirkaya. Ziaristul Kamil Demirkaya și alții în situația sa ar trebui să beneficieze de azil sau de acordarea altor forme de protecție internațională. Trimiterea sa în Turcia ar arăta că autoritățile române recurg la trocul cu oameni și abdică de la valori fundamentale de dragul unor vizite guvernamentale reușite”, se mai arată în comunicat.

Respect. Platforma pentru Drepturi și Libertăți  s-a constituit în anul 2017, prin coalizarea a peste 100 de organizații neguvernamentale, mișcări civice și de cetățeni, pentru a apăra drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.