In acelasi timp, tot mai putini romani trimit bani din strainatate.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana va face ca tara noastra sa devina o destinatie atractiva pentru locuitorii din vechiul bloc sovietic, in special cei din Moldova.

Un studiu dat publicitatii ieri de Banca Mondiala, despre emigratie si remiterile de bani din Europa Centrala si de Est, arata ca Romania a atras deja aproape 200.000 de imigranti din Moldova si Ucraina.

Forta de munca din Est ar putea fi utilizata pentru a compensa scaderea populatiei ca urmare a exodului din ultimii ani, catre tarile din Europa Occidentala.

Studiul Bancii arata ca doar 38% dintre romanii plecati la munca in strainatate in anul 2004 au trimis bani acasa, iar fondurile au fost folosite cu precadere pentru mancare si imbracaminte, mai putin pentru imbunatatirea locuintelor, achizitii imobiliare si economii. Cei cu studii superioare prefera sa se intoarca, iar cei mai putin calificati aleg sa emigreze.

Romania ocupa penultimul loc in regiune in privinta fondurilor trimise de emigranti in tara, raportat la PIB, si se plaseaza inaintea Cehiei, se arata in studiul Bancii Mondiale.

Procentul de participare a banilor "capsunarilor" romani la PIB este redus, mai ales in comparatie cu Moldova si Bosnia si Herzegovina, unde banii veniti din strainatate reprezinta aproape 30% din PIB.

Banii merg in consum

Studiul Bancii Mondiale arata, in baza unui sondaj, si modul in care sunt cheltuiti banii trimisi de emigranti in tara. Pe primul loc se afla achizitia de hrana si imbracaminte, iar imbunatatirea locuintei si achizitiile imobiliare au ponderi mult mai mici.

Aceasta tendinta, manifestata si in Romania, a determinat in ultimii ani explozia afacerilor magazinelor de mare suprafata, dar si cresterea galopanta a importurilor si deficitului de cont curent. Mai mult, cea mai mare parte a sumelor transmise familiilor provine de la cei care parasesc tara pe termen lung.

Presiune pe curs

Pe de alta parte, banii "capsunarilor" pun presiune pe cursul valutar, reduc competitivitatea exporturilor, maresc deficitul comercial, sustin neincadrarea profesionala si somajul, se arata in studiul Bancii Mondiale. Pe langa toate acestea, lasa Romania fara forta de munca calificata, pe care antreprenorii sunt nevoiti sa o importe tot mai din Est.

Muncitorii originari din statele Europei Centrale si de Est au trimis acasa in 2004 aproape 19 miliarde de dolari, ceea ce reprezinta aproape 8% din totalul remiterilor inregistrate la nivel mondial. Studiul nu mentioneaza insa valoarea sumelor trimise anual de romanii din strainatate. Banca Nationala a Romaniei plaseaza valoarea transferurilor de valuta aferente anului 2004 la aproape 4 miliarde de euro.

60% din muncitori vor inapoi, acasa

Potrivit studiului Bancii Mondiale, majoritatea romanilor (60%) care lucreaza in strainatate planuiesc sa se intoarca in tara dupa perioade scurte de timp. In acelasi timp, ponderea celor care pleaca in strainatate si decid sa nu se mai intoarca este de doar 5%. Aceste cifre plaseaza Romania in categoria tarilor cu risc redus de migratie, potrivit Bancii Mondiale.

In perioada 1989-1998, cei mai multi romani - este vorba despre aproape 140.000 de persoane - au emigrat in Germania, Ungaria si Statele Unite ale Americii, in timp ce dupa 2001 romanii s-au orientat cu precadere catre Italia sau Marea Britanie. Fenomenul migratiei, a determinat scaderea populatiei Romaniei cu aproape 5,4%.

Conditii mai bune

Numar mai mic de emigranti de anul acesta

Romano Prodi, premierul Italiei, a declarat ieri ca nu este ingrijorat de invazia muncitorilor romani in Italia. "Este foarte clar ca, atunci cand o tara intra in Uniune, procesul de emigratie tinde sa se diminueze", a declarat Prodi, aflat intr-o vizita oficiala la Bucuresti, argumentand ca nivelul de trai din Romania va creste.

"Punctul culminant al migratiei a fost deja atins", a declarat si premierul Romaniei, Calin Popescu-Tariceanu. Acesta a vorbit de un program al Ministerului Afacerilor Externe ce vizeaza informarea muncitorilor romani din alte state despre conditiile de munca din tara. (Mihaela Dinca)