Datele sunt extrase dintr-un studiu publicat în acest an de Comisia Europeană. „Se remarcă poziţia reticentă a Grupului V4 în abordarea energiilor regenerabile, menţionând Cehia, Slovacia şi Ungaria, care mizează pe nuclear, ultima eliminând cărbunele din 2035, iar Polonia mergând pe un mix echilibrat, nuclear (28%), cărbune (26%), regenerabile (20%) şi hidrocarburi (17%) (până în 2050 – n.red.)”, arată Chirica.

În privinţa evoluţiei producţiei de energie nucleară şi a celei regenerabile la nivelul UE, reprezentantul Romatom arată, bazându-se pe estimările Comisiei Europene, că cele două surse care astăzi asigură circa 50% din energia electrică fără emisii de carbon vor avea în anul 2050 o contribuţie de circa 63% (Tabel 1), în contextul ţintei totale de 80-95% asumate pe ansamblul economiei europene.

Tabel 1. Contribuţia energiei nucleare şi a energiilor regenerabile la producţia de electricitate din UE 
    2015    2030    2050
Total    100%    100%    100%
Nuclear    27%    22%    18%
RES    23%    35%    45%
Nuclear + RES    50%    57%    63%

„În cazul statelor membre din Europa Centrală şi de Est (CEE), trendul este cam acelaşi, dar ponderea diferă, rolul energiei nucleare fiind mai evident în reducerea emisiilor de carbon, regiunea mizând pe o combinaţie inteligentă nuclear – regenerabile în atingerea ţintelor propuse de UE pentru anul 2050”, mai susţine Teodor Chirica.
În cazul României, este estimată dinamica prezentată în Tabelul 2.

Tabel 2. Contribuţia energiei nucleare şi a energiilor regenerabile la producţia de electricitate din România
    2015    2030    2050
Total    100%    100%    100%
Nuclear    18%    31%    27%
RES    36%    44%    44%
Nuclear + RES    54%    75%    71%

În cazul celorlalte state membre din CEE, cifrele la nivelul anului 2050 arată astfel: Bulgaria – 36% nuclear, 44% regenerabile, total 80%; Ungaria – 58% nuclear, 11% regenerabile, total 69%; Polonia – 28% nuclear, 20% regenerabile, total 48%; Cehia – 54% nuclear, 9% regenerabile, total 63%; Slovacia – 59% nuclear, 18% regenerabile, total 77% şi Slovenia -43% nuclear, 33% regenerabile, total 76%.

Pe de altă parte, există şi ţări, ca Belgia sau Germania, care au în plan să renunţe la energia nucleară până în 2030, potrivit datelor din studiul Comisiei Europene.

Opinii contradictorii privind reactoarele 3 şi 4

România deţine în prezent două reactoare nuclearelectrice la centrala de la Cernavodă, dar autorităţile au, de foarte mulţi ani, în plan să mai construiască alte două reactoare, cu finanţare de la chinezi. În proiectul Strategiei energetice 2016-2030, energia nucleară este descrisă ca o opțiune strategică pentru România. În document se arată atât avantajele, cât şi vulnerabilităţile acestui proiect.


"Extinderea capacității nucleare în România se justifică din motive de securitate energetică și de reducere a emisiilor de GES. Proiectul nuclear constituie cea mai mare investiție potențială în sectorul energetic românesc în următoarele decenii, fiind viabil doar în condiții de eficiență economică, printr-o schemă de garantare a veniturilor, și de respectare a condiționalităților tehnice și de mediu convenite la nivel european", se arată în documentul menţionat, consultat de EVZ.

România se numără printre cele 14 state membre UE care își mențin opțiunea de utilizare a energiei nucleare. "În prezent, Nuclearelectrica acoperă aproape 20% din producția de energie electrică a țării prin cele două unități de la Cernavodă; procentul poate depăși 30% dacă va fi realizată investiția în două noi reactoare la Cernavodă, ceea ce ar exercita o presiune competitivă asupra producătorilor pe bază de cărbune și gaze naturale", se mai menţionează în Strategie. 

Pe de altă parte, activitatea unităților nuclearo-electrice generează deșeuri radioactive, care trebuie gestionate și depozitate în condiții de siguranță, pentru a evita efectele negative asupra sănătății publice. Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, trebuie să finalizeze construcția unui depozit final de deșeuri slab și mediu active, cu capacitate suficientă pentru stocarea deșeurilor rezultate din funcționarea și dezafectarea tuturor unităților de la Cernavodă. De asemenea, este obligatorie o soluție tehnică viabilă pentru depozitarea finală a combustibilului nuclear ars. 

"Prelungirea duratei de viață a Unității 1 de la Cernavodă și construcția de noi reactoare poate avea loc în siguranță doar în condițiile realizării depozitului final de deșeuri slab și mediu active sau a asigurării unei soluții intermediare, conform bunelor practici la nivel mondial", spune Strategia.

Recent, Fondul Proprietatea, acţionar minoritar la Nuclearelectrica, a contestat proiectul celor două noi reactoare. Un comunicat recent al FP spune că proiectul privind construcţia Reactoarelor 3 şi 4 este nefezabil şi ar putea crea mari prejudicii acţionarilor Nuclearelectrica în cazul în care este continuat, având în vedere situaţia actuală a pieţei energiei electrice, precum şi prognozele pe termen lung. În replică, directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache, a declarat că politica Fondului Proprietatea este de îndestulare a acţionarilor săi pe orice canale, fiind o politică pe termen scurt.

De asemenea, actualul director general şi membrii Consiliului de Administraţie din Nuclearelectrica vor prelungirea mandatului, care expiră în aprilie 2017, cu încă patru ani. Acest lucru este iarăşi contestat de FP.