România s-a alăturat unei coaliţii-nucleu de 17 state ONU din toate regiunile geografice, iniţiată de Vanuatu, pentru a solicita un aviz consultativ al Curţii Internaţionale de Justiţie pe tema schimbărilor climatice, informează Ministerul Afacerilor Externe.

Potrivit unui comunicat transmis sâmbătă de MAE, acţiunea iniţiată de Vanuatu este menită să clarifice obligaţiile statelor în temeiul dreptului internaţional în ce priveşte efectele schimbărilor climatice şi să determine comunitatea internaţională să-şi consolideze eforturile pentru combaterea schimbărilor climatice şi protejarea statelor vulnerabile.

Poziția pe care o ia România în privința schimbărilor climatice

Până în prezent, iniţiativa a câştigat sprijinul a 112 state membre ONU, din totalul de 193 de state membre.

"Implicarea României în această iniţiativă consolidează poziţia constantă a ţării noastre de promotor al instrumentelor dreptului internaţional şi de susţinător al jurisdicţiei Curţii Internaţionale de Justiţie, ca garant al supremaţiei dreptului în relaţiile internaţionale. Totodată, demersul ilustrează interesul României de a aduce o contribuţie semnificativă şi inovatoare la eforturile globale de combatere a cauzelor şi efectelor schimbărilor climatice.

Preocuparea comunităţii internaţionale privind schimbările climatice este în creştere în ultimii ani, inclusiv având la bază multiplicarea fenomenelor extreme şi implicaţiile asupra ordinii şi securităţii în lume. România a manifestat un interes activ faţă de analiza aspectelor juridice ale schimbărilor climatice şi efectelor acestora, inclusiv din perspectiva fenomenului de creştere a nivelului mărilor şi oceanelor. De altfel, am prezentat de curând, la 14 februarie, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, implicaţiile grave pe care fenomenul global al creşterii nivelului mărilor şi oceanelor le are deja sau le-ar putea avea asupra întregii comunităţi internaţionale, inclusiv în ceea ce priveşte pacea şi securitatea la nivel global, în special asupra statelor insulare mici şi a statelor costiere", a declarat ministrul Bogdan Aurescu pe acest subiect, conform sursei citate.

Modul în care va fi solicitat avizul

Avizul Curţii Internaţionale de Justiţie va fi solicitat prin adoptarea unei rezoluţii a Adunării Generale ONU. După negocieri cuprinzătoare cu toate statele ONU, la 20 februarie 2023 coaliţia a publicat proiectul final de rezoluţie. România a pledat în cadrul consultărilor pentru un text clar, ambiţios, orientat spre viitor. Prin co-autorarea rezoluţiei, statele ONU sunt invitate să transmită un semnal unitar privind angajamentul lor de a respecta obligaţiile climatice existente în temeiul dreptul internaţional.

Conform proiectului de rezoluţie, întrebarea ce va fi adresată Curţii Internaţionale de Justiţie pentru a elabora un aviz consultativ conţine elemente legate de responsabilităţile faţă de generaţiile prezente şi viitoare pentru schimbările climatice, precum şi privind obligaţiile statelor care au cauzat daune semnificative de mediu şi continuă să cauzeze astfel de daune, vizând, astfel, atât situaţiile din trecut, cât şi din prezent sau viitor. Prezentăm mai jos textul întrebării:

"Având în vedere, în special, Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, Pactele internaţionale cu privire la drepturile civile şi politice şi cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, Acordul de la Paris, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind dreptul mării, datoria diligenţei necesare, drepturile recunoscute în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, principiul prevenirii daunelor semnificative aduse mediului şi datoria de a proteja şi conserva mediul marin: (a) care sunt obligaţiile statelor în temeiul dreptului internaţional de a asigura protecţia sistemului climatic şi a altor părţi ale mediului împotriva emisiilor antropice de gaze cu efect de seră pentru state şi pentru generaţiile prezente şi viitoare; (b) care sunt consecinţele juridice ale acestor obligaţii pentru state atunci când, prin actele şi omisiunile lor, au cauzat daune semnificative sistemului climatic şi altor părţi ale mediului, în ceea ce priveşte: (i) statele, inclusiv, în special, statele mici insulare în curs de dezvoltare, care din cauza circumstanţelor lor geografice şi a nivelului de dezvoltare sunt vătămate sau afectate în mod special de sau sunt deosebit de vulnerabile la efectele negative ale schimbărilor climatice? (ii) popoarele şi indivizii generaţiilor prezente şi viitoare afectate de efectele negative ale schimbărilor climatice?"

sursa: Agerpres