Președintele ANAT a recunoscut că România s-a confruntat cu cea mai mare scădere a turismului de incoming din UE. Acest domeniu a avut de suferit, iar situația nu este foarte diferită nici în prezent. Deciziile autorităților au afectat agențiile de turism.
Din cauza pandemiei de COVID-19, turismul a fost la pământ în toată lumea. Cu toate astea, cea mai afectată țară a fost România. Liderul Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, Dumitru Luca, a explicat cum s-a ajuns la această catastrofă.
"În România sunt cam 2.200 de agenţii licenţiate, aproape 40% au licenţe de organizator, deci pot să facă pachete turistice, iar aproximativ 300 din cele 2.200 de agenţii licenţiate sunt membre ale asociaţiei noastre, dar sunt şi cele mai reprezentative, cumulând circa 85% din piaţa agenţiilor de turism. Din toate acestea sunt puţin peste 20 la care activitatea preponderentă este incomingul. Cifrele sunt exact pe dos faţă de toate ţările din jurul nostru.
Cândva erau mai multe, dar numărul lor a scăzut dramatic pe seama birocraţiei cu care se confruntă şi pe fondul restricţionării din ultimii doi ani şi a sabotării realmente a economiei şi a turismului prin nişte măsuri pripite care au fost luate şi au blocat sectorul. Deşi cifrele de incoming erau oricum modeste, România a avut cea mai mare scădere a turismului de incoming din Uniunea Europeană. La nivelul anului 2020 scăderea a fost de 94%, adică am avut turism de incoming aproape zero", a precizat Dumitru Luca, într-o conferinţă de presă despre piaţa de incoming.
Turismul românesc este la pământ
Dumitru Luca a mai mărturisit că autoritățile au blocat bazele de tratament în timpul pandemiei, iar acest lucru a dus la faliment și șomaj. Oamenii aveau nevoie de locațiile de relaxare.
Sursa: arhiva EVZ
"În loc să folosim această resursă, pentru că atunci aveam nevoie de ea mai mult decât oricând pentru refacerea post Covid, noi am considerat că e mai bine să le ţinem încuiate şi să trimitem oamenii în şomaj, iar cei mai mulţi au plecat în alte domenii. Şi aşa cum am anticipat atunci, pe măsură ce se reia activitatea, nu mai avem cu cine să o reluăm.
Este o penurie acută de forţă de muncă în turism, în industria ospitalităţii, penurie pe care momentan nu mai avem de unde să o acoperim, întrucât cei care au plecat, ori au plecat peste hotare în acelaşi domeniu, ori au plecat în alte domenii unde au mai multă siguranţă a zilei de mâine. Acum singura posibilitate ar fi forţa de muncă din import, dar şi aici ne lovim de procedura foarte greoaie de acordare a vizelor de muncă pentru străini. Durează între 6 şi 8 luni ceea ce este inadmisibil în condiţiile în care iarna noi pregătim sezonul de vară", a transmis liderul ANAT.
Și viza turistică e o adevărată problemă în România.
"Viza turistică pentru România se ia mult mai greu decât viza Schengen - birocraţie, deplasări, ba n-avem consul, ba nu avem program, ba nu are cine să scrie - pune oamenii pe drumuri şi îi descurajează. Cei care aveau planuri, dar nu erau hotărâţi să vină în România, de multe ori aleg alte destinaţii, ori dacă ţin neapărat să vină în România aplică pentru viză Schengen care, din fericire, le permite să vină şi în România. Toată admiraţia pentru puţinii colegi care mai au curaj să facă incoming în România", a mai spus preşedintele ANAT, potrivit agerpress.