Numărul cazurilor de depresie a crescut în lunile de criză. Profilul pacientului: are 40-50 de ani şi a rămas fără serviciu.

Dan trăieşte vremuri cum nu credea c-o să apuce vreodată. Teoria lui, pe care o poate explica pe îndelete, sună cam aşa: criza este doar un pretext folosit de patroni pentru ca angajaţii să nu mai vină să le ceară salarii mărite, precum şi o sperietoare folosită de politicieni pentru a-i putea controla pe oameni după bunul lor plac. Dan este o victimă a unor asemenea conspiraţii: în opt ani de tranziţie şi-a pierdut de trei ori locul de muncă, apoi s-a îmbolnăvit „cu nervii”.

Arată spre oamenii care aşteaptă reţete pe holul Spitalului de Psihiatrie Titan „Dr. Constantin Gorgoş”, majoritatea sunt ca el: au între 40 şi 50 de ani, par cu totul absenţi şi pot povesti bucăţi dureroase de viaţă. Au devenit cu toţii „cazuri de depresie”, despre care se vorbeşte în îngrijorătoare procente crescânde.

Cele trei runde ale „Apocalipsei” după Dan

Pentru Dan, boala este o râşniţă care macină mărunt, mărunt. Îl mai macină şi nedreptăţile pe care le vede în jur, în faţa cărora proştii par să-şi fi pus ochelari de cal - „de boli de nervi nu se îmbolnăvesc proştii, ci oamenii care gândesc. Restul nu se zbat, nu se consumă”. „Mă macină faptul că am rămas fără serviciu”, continuă el. S-a întâmplat prima oară în 1997, pe vremea guvernului Victor Ciorbea, când fabricile erau făcute bucăţi, de dragul cuvântului „restructurare”.

Muncea la întreţinere şi reparat utilaje şi l-au „restructurat” şi pe el. Utilajele pe care le repara au ajuns fier vechi, iar fabrica a fost demolată. Azi, pe respectivul teren se ridică blocuri înalte, cărora li se face reclamă.

„Când mai poţi să faci ceva eşti scos pe tuşă ca la fotbal, eşti marginalizat de societate. Se cheamă marginalizare. În alte părţi nu e aşa - ţi se dă ceva de făcut şi, în momentul acela, creierul nu mai este crispat, ci concentrat la ce are de făcut. Mintea se concentrează pe ce-i dai să faci şi nu mai eşti anxios. Altfel, oamenii se însingurează. Unii fac crime, alţii se sinucid”, explică actualul pacient mecanismul îmbolnăvirii.

Era însă doar începutul: „După alţi trei-patru ani în alt loc, patronul ne-a adunat pe toţi în mijlocul secţiei. Şomaj. Am spus: «Daţi-ne o alternativă!». Nu ne-a oferit nimic. Zice: «A venit democraţia, du-te unde vrei!»”, îşi aminteşte bărbatul. În alte privinţe însă, democraţia nu se deosebeşte prea mult de comunism: „Serviciile de acum se dau pe acelaşi sistem - pe pile. Dacă oamenii cu relaţii nu sunt aceiaşi din timpul comunismului, sunt copiii lor”.

Dan nu era însă cu totul învins: s-a angajat apoi într-un service auto, al cărui patron a decis în 2006 că are prea mulţi muncitori. „«Sunteţi 20, avem nevoie de 10.» Şi l-am întrebat: «De ce mă dai afară?». N-a vrut să-mi zică”, spune Dan. Atunci s-a pensionat pe caz de boală, pentru că la vârsta sa nu se mai găsea nimic. Adică ar fi fost, însă doar „la negru”, expus cu totul în faţa abuzurilor şefilor. Iar pentru Dan ar fi fost prea mult. Iaşi: cu aproximativ 10% mai mulţi depresivi

Unii oameni - poate cei mai mulţi - duc depresia „pe picioare”. În formă severă este însă absolut necesar tratamentul medical, întrucât starea de disconfort este foarte mare, precizează doctorul Călin Scripcaru, directorul Spitalului Clinic de Psihiatrie Socola din Iaşi. În astfel de situaţii, bolnavii hotărăsc singuri să meargă la spital, trecând peste întrebări de genul: „Ce-o să zică lumea?”. Şi mentalitatea românului s-a mai schimbat, nu mai pune semnul egal între spitalul de psihiatrie şi nebunie.

Când vine vorba despre creşterea numărului celor care suferă de depresie, criza economică se adaugă altor factori care ţin de viaţa omului modern: lipsa timpului pentru preocupări personale sau singurătatea. „La sfârşitul anului 2008 şi începutul anului 2009 s-a înregistrat o creştere a numărului de cazuri, pe fondul crizei. Numărul pacienţilor este variabil, însă am estimat o creştere cu aproximativ 7%-10%”, arată Scripcaru. S-a sinucis de ziua lui

Există două tipuri de cazuri, explică medicul: oameni de afaceri care au făcut împrumuturi foarte mari şi se află acum în imposibilitatea de a plăti, precum şi oameni simpli care nu-şi mai pot plăti ratele pentru că le-au fost retrase unele sporuri salariale, iar euro a crescut. În general, rata de vindecare este bună. „Durata tratamentului depinde de gravitatea afecţiunii - se continuă la domiciliu, după ce faza acută a bolii a fost depăşită. E de preferat ca pacientul să fie înconjurat de familie în această situaţie”, explică Scripcaru.

Există însă şi situaţii tragice: „Unii oameni de afaceri au ajuns chiar la suicid. Unul dintre ei a încercat să facă asta împreună cu soţia: ea s-a sinucis, el n-a mai avut curajul. Apoi, alt om de afaceri aflat într-o situaţie grea a ajuns la noi, dar ne-a cerut să-l externăm. N-am vrut să-i dăm voie. Există însă drepturi ale pacientului care ne interzic să refuzăm. S-a sinucis chiar în timpul petrecerii de ziua lui”. Tinerii sunt mai optimişti

Oamenii de 40-50 de ani, în special femeile, sunt cel mai puternic afectaţi în această perioadă, arată doctorul Lucian Alexandru, directorul medical al Spitalului de Psihiatrie Titan „Dr. Constantin Gorgoş”. „Sunt oameni care au lucrat toată viaţa şi se trezesc deodată că ce-au făcut până atunci în viaţă nu e bine şi sunt daţi afară. Sunt pacienţi care vin şi spun asta. De exemplu, o femeie de 50 de ani care şi-a pierdut serviciul simte că se prăbuşeşte întreaga lume”, explică doctorul.

Tinerii ştiu că n-au intrat zilele în sac, oricât de mare e căderea: au mult mai multe şanse să găsească altceva. Pentru oamenii între două vârste care aşteaptă pe hol, loviţi de calcule economice grele, in fuzia de optimism înseamnă însă şi medicamente. (A contribuit Maria Craus) IAŞI

Şi zece tentative de suicid pe zi În îngrijirea medicilor de la Unitatea de Primire Urgenţe din cadrul Spitalului de Urgenţe „Sf. Ioan” din Iaşi au ajuns chiar şi zece cazuri de tentative de suicid pe zi, toate din pricina neajunsurilor financiare. „Am avut sute de pacienţi care au precizat că riscul de a-şi pierde locul de muncă şi dificultăţile în plătirea datoriilor sau a ratelor sunt factorii declanşatori ai gestului suicidar. Pentru a asigura asistenţa psihologică a acestor pacienţi depresivi vom iniţia un proiect de lege care să asigure decontarea asistenţei psihologice prin casa de asigurări”, precizează Tudor Ciuhodaru, coordonator la Unitatea Primiri Urgenţe.

• O categorie aparte de „clienţi” ai spitalelor sunt persoane care s-au întors cu depresii din străinătate pentru că au pierdut locul de muncă sau pentru că au simţit ura celor de acolo faţă de români. Cei care se întorc din afară au şi tulburări legate de readaptarea la societatea noastră, spune Călin Scripcaru, de la Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola, Iaşi. (Maria Craus)

REŢETE DE CRIZĂ

Cresc vânzările la antidepresive

• În primele două luni ale anului, vânzările de antidepresive din farmacii au crescut cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2008, arată un studiu publicat zilele trecute. Asta după ce, anul trecut, creşterea a fost de 13,2%, conform datelor furnizate de compania de cercetare Cegedim.

Potrivit farmaciştilor, românii se îndreaptă de cele mai multe ori către medicamente puternice, pentru că doresc efecte imediate şi de durată. Şi medicii aleg această soluţie pentru „a scăpa repede” de pacienţi, susţine farmacista Aurelia Filipescu. Pacienţii apelează la antidepresive din dorinţa de a-şi menţine un anumit echilibru emoţional şi pentru a evita confruntarea directă cu problema care le generează suferinţa sau durerea. Nu se obţine însă o soluţie pe termen lung, psihoterapia fiind singura cale pentru regăsirea încrederii.

• Reţetele pentru antidepresive au înregistrat creşteri şi în Statele Unite: anul trecut, numărul acestora a fost cu 15% mai mare decât în anul precedent, potrivit datelor companiei de cercetare IMS Health.

CITIŢI ŞI:

Criza favorizează celulita Ziua în care au aflat ce este criza

Criza globală s-a întâlnit cu domnul Florea la Mioveni

Harta şomajului pe timp de criză

Oraşul care intră în şomaj

Criza ruşinii loveşte educaţia Criză în transportul de persoane Din aprilie, sănătatea costă mai mult Criza schimbă obiceiurile de consum

Criza, ca o "palmă dumnezeiască" MIRCEA DIACONU: „Ne-am tâmpit de tot cu criza asta”

Criza ne trimite la ţară

Criza văzută prin lentilă | VIDEO Renovarea locuinţelor se face „la negru” Reţetele ieftine, din nou în vogă

• Scrie-ne pe adresa romaniincriza@evz.ro despre cum te afectează pe tine criza. Povestea ta poate deveni subiect al campaniei EVZ.