Investițiile nete reprezintă măsuri proactive menite să combată fenomenele negative din economie. Statisticile INS arată că, procentul acestora a crescut, anul trecut, în ciuda crizelor cu care s-a confruntat sistemul economic autohton. Jurnalistul Teodor Brateș vorbește despre importanța acestor tipuri de investiții și despre direcțiile pe care le-au luat acestea.
Teodor Brateș vorbește despre importanța investițiilor nete din economia românească și despre ponderea acestora, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Într-o analiză pe acest subiect, el arată cum au evoluat acestea în anul care s-a încheiat și care au fost direcțiile preferate de antreprenorii români. În opinia autorului, creșterea nivelului de investiții, chiar în perioade de criză, duce la îmbunătățirea mediului economic și are drept consecință combaterea fenomenelor negative din sistem.
„Rezultatul pe care îl comentăm nu reprezintă o surpriză. Era anunțat de comunicatele INS privind resursele și utilizările Produsului Intern Brut și de Ministerul Finanțelor prin informațiile care vizau cheltuielile bugetare din 2022. De data aceasta, însă, avem în vedere investițiile nete, adică „miezul” unui proces complex, partea care vizează cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării și reconstrucției celor existente, precum și valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate tot asupra mijloacelor fixe existente.
În același timp, metoda de calcul ia în considerare transferurile de proprietate preluate cu plată asupra terenurilor de la alte unități sau de la populație, respectiv comisioane, cheltuieli de transport și de manipulare. Mai trebuie precizat că se operează, în asemenea cazuri, cu prețuri curente, dar sporul de 8,5% se referă la indicii de volum ai investițiilor nete”, arată Teodor Brateș în analiza pe care a publicat-o pe CECCAR Business Magazine.
Rolul investițiilor nete în angrenajul economiei
În cele ce urmează puteți lectura analiza lui Teodor Brateș, intitulată „Investițiile nete, «vârf de lance» al politicilor proactive:
„Dacă ar fi să identificăm o temă economico-financiară despre care niciodată nu se vorbește îndeajuns, atunci, cu certitudine, aceasta vizează procesul investițional. Un spor de cunoaștere, ca bază a unor analize mai aprofundate privind această temă, ne este oferit de comunicatul Institutului Național de Statistică (INS) referitor la dinamica investițiilor nete în anul precedent. Faptul că, în condițiile de criză multiplă – când, inevitabil, predomină preocupările îndreptate spre contracararea dificultăților cotidiene –, investițiile nete au cunoscut o creștere de 8,5% este de natură, prin el însuși, să stimuleze elaborarea unor studii mai aplicate privind locul și rolul măsurilor proactive în combaterea fenomenelor negative cu care ne confruntăm de mai bine de trei ani.
Rezultatul pe care îl comentăm nu reprezintă o surpriză. Era anunțat de comunicatele INS privind resursele și utilizările Produsului Intern Brut și de Ministerul Finanțelorprin informațiile care vizau cheltuielile bugetare din 2022. De data aceasta, însă, avem în vedere investițiile nete, adică „miezul” unui proces complex, partea care vizează cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării și reconstrucției celor existente, precum și valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate tot asupra mijloacelor fixe existente. În același timp, metoda de calcul ia în considerare transferurile de proprietate preluate cu plată asupra terenurilor de la alte unități sau de la populație, respectiv comisioane, cheltuieli de transport și de manipulare. Mai trebuie precizat că se operează, în asemenea cazuri, cu prețuri curente, dar sporul de 8,5% se referă la indicii de volum ai investițiilor nete.
În raport cu marile categorii de investiții, observăm mici diferențe de ritm în privința indicilor de volum, sporurile oscilând în jurul a 8 procente. Aspectele mai interesante vizează elementele de structură, adică ponderile acestora în totalul investițiilor nete.
Astfel, construcțiile noi au o pondere majoritară ajungând la aproape 60%, cu o creștere de 1,8 puncte procentuale față de anul precedent. Investițiile nete în utilaje, inclusiv în mijloacele de transport, au avut o pondere de 30,9%, în scădere cu 2,3%, față de același referențial, iar celelalte cheltuieli au rămas relativ constante, la aproape 10 procente. Constatăm, din aceste date, o anumită continuitate în ceea ce privește structura investițiilor nete, cu sublinierea locului secund ocupat de componentele active. Dar, chiar și așa, avem suficiente temeiuri pentru a aprecia că procesul investițional se desfășoară pe o direcție predominant pozitivă, construcțiile noi anticipând majorarea posibilităților de amplasare în aceste capacități a unui număr mai mare de elemente active dintre cele mai eficiente. Faptul este confirmat și de structura pe ramuri a investițiilor nete.
Ponderea cea mai mare, respectiv 39%, o au investițiile nete din construcții, cu o creștere de 5% față de anul 2021. În schimb, în industrie, precum și în comerț și servicii, s-au înregistrat scăderi, în primul caz, de 2%, și, în al doilea, de 2,6%. În agricultură, cu o pondere mult mai mică, s-a consemnat un spor modest de numai 0,4%.
Dinamicile volumelor de activitate în materie de investiții nete în industrie, comerț și servicii se explică, în mare măsură, tocmai prin ponderile amintite, chiar dacă, valoric, avem de-a face cu sporuri. Sesizăm – și în această privință – evoluții care relevă necesitatea de a se lua în considerare efectele produse de insuficiența investițiilor nete, în special în sectoarele generatoare de cea mai mare „cantitate” de valoare adăugată.
Desigur, nu este singura temă care îndeamnă la analize adecvate din perspectiva dezvoltărilor viitoare. Detalierea pe obiective se impune, mai ales, din considerentele legate de principalele tendințe ale progresului științifico-tehnic.
Indiferent la ce aspect ne vom referi, un element comun atrage, în continuare, atenția. Este vorba despre finanțarea investițiilor, în general, și a celor nete, în special. La sursele bănești clasice și novatoare, în special la fondurile europene, ne-am referit frecvent în comentariile noastre. De aceea, deocamdată, nu mai revenim. Ceea ce se impune, însă, a remarca, în permanență, se rezumă, în primă și ultimă instanță, la ceea ce ne învață proverbul românesc: banul este o mică roată care învârte lumea toată”.