Avem de-a face cu un exemplu concret despre cum un erou al naţiunii poate deveni ce poate fi mai rău şi asta se poate vedea chiar din reacțiile unei părți semnificative ale elitei americane după finalizarea anchetei Rusiagate, a procurorului special Robert Mueller. În viziunea partidului Democrat din SUA, Robert Mueller era perceput ca un „magician care, cu o lovitură de baghetă, ar fi putut să-l omoare politic pe președintele Trump, numai că, procurorul special s-a dovedit a fi un simplu muritor”.
Nu este exclus ca în curând titanul "dreptăţii" să se transforme într-un supervillain (super-răufăcător) care a distrus timp de aproape doi ani nişte vieţi.
Strigătul inevitabil al lui Trump despre "vânătoarea de vrăjitoare" s-a auzit constat pe social media şi numai. Iar pe măsură ce se apropia finalul investigației, magia a început să se disipeze. Nimeni nu știa cu adevărat despre rezultatul muncii costisitoare a Comisiei (Trump a spus că suma din buzunarul contribuabililor ar fi de 40 de milioane de dolari ). Bani aruncaţi pe vânătoarea de vrăjitoare.
Relatările de presă pe parcursul celor doi ani
„Președintele Donald Trump - cel mai bun prieten al președintelui rus Vladimir Putin - scria Hill Sheryl Attkisson, cunoscut prezentator TV. Gazdă populară a show-ului satiric Bill Maher a descris comportamentul democraților: „ Nu am nevoie de raportul lui Mueller, să știe că Donald Trump este un trădător“.
În mediile influente au început să apară articole satirice: Revista New Yorker, sub titlul "Cum a raportat Muller Corrected Everything" - prezentând o imagine cu tigrii care au ieșit din cușcă și au vrut să mănânce angajatul grădinii zoologice, dar au văzut o copie a raportului Comisiei și s-au retras".
Unii au început să explice destul de serios faptul că Robert Muller, se pare, nu este Batman, Mântuitorul sau cel puțin Harry Potter . Și The Boston Globe a sfătuit publicul să facă yoga și acupunctură pentru a se scuti de stresul cauzat de raport .
The New York Times, unul dintre principalele posturi și motoare ale "vânătorii", a constatat că alegătorilor Partidului Democrat nu le pasă deloc de scandalul Rusiagate. Cetățenii sunt mult mai preocupați de problemele locale decât de "hype-ul" anti-rus. Și pentru unii democraţi, această constare a fost o mare surpriză .
Între timp, adversarii lui Trump încă mai au speranța că vor putea găsi în raportul lor ceva util. Acesta este motivul pentru care principala linie a comportamentului lor este "cerința publicării raportului fără ajustări". În opinia editorialistului Vladimir Kornilov, nu există nicio îndoială că, dacă nu găsesc nimic, Muller va fi imediat crucificat prin lansarea procesului de transformare a super-eroului de ieri în acel foarte ticălos responsabil pentru prăbușirea Marelui Vis al Impunerii (...).
Această reacție a elitelor americane și a mass-media, confirmă faptul că, "încă de la început, Rusiagate era un act exclusiv politic și nu avea scopul de a stabili adevărul". Drept urmare, adversarii lui Trump au intrat într-o capcană și acum încearcă cu disperare să iasă din ea, inventând scuze pentru eșecul tuturor acuzațiilor pe care le-au lansat în ultimii doi ani preşedintelui Donald Trump.