Robert Fico s-a remarcat prin poziționarea sa critică față de politica europeană și occidentală. Intrând în al patrulea său mandat în octombrie anul trecut, Fico și-a direcționat atenția spre o politică externă mai pro-rusa.

De-a lungul unei cariere politice întinse pe trei decenii, premierul slovac a jonglat cu abilitate între susținerea pro-europeană și exprimarea pozițiilor naționaliste, manifestând adesea o opoziție față de Bruxelles și Statele Unite.

Robert Fico, critic la adresa aliaților din Vest

În ultimii patru ani, el a adoptat poziții tot mai radicale, remarcându-se prin critici dure la adresa aliaților din Vest, angajamente de a restricționa sprijinul militar acordat Kievului, opoziție vehementă față de sancțiunile aplicate Rusiei și amenințări de a bloca orice încercare viitoare de aderare a Ucrainei la NATO prin exercitarea dreptului de veto.

În cadrul Guvernul lui Robert Fico, a fost adoptată o decizie de oprire a livrărilor oficiale de armament din partea statului slovac către Ucraina, însă s-a permis continuarea celor private.

Totodată, a exprimat preocupare cu privire la ceea ce a numit influența excesivă a Occidentului în conflictul din Ucraina, argumentând că aceasta a intensificat doar conflictele interne, în loc să rezolve problemele, contribuind la deteriorarea relațiilor între națiunile slave.

Robert Fico, despre care analiștii sugerează că se inspiră din stilul lui Viktor Orban, a subliniat că prioritatea sa este să protejeze interesele Slovaciei și să încurajeze soluționarea pașnică a conflictului.

În ciuda acestui fapt, aliații din Vest și Ucraina susțin că suspendarea asistenței militare către Kiev ar consolida doar poziția Rusiei în regiune.

Cum a început cariera politică a premierului slovac

Crescând într-o familie de muncitori, Fico a finalizat studiile de drept în 1986 și s-a alăturat partidului comunist, care deținea puterea în acea perioadă.

După prăbușirea regimului comunist în 1989, și-a început cariera ca avocat al guvernului, obținând un loc în parlament cu partidul comunist reformat și reprezentând Slovacia în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

Începând din 1999, Robert Fico a fost liderul partidului SMER-Social Democrația, pe care l-a fondat pentru a contracara guvernul de centru-dreapta, considerat reformist.

El a capitalizat nemulțumirea față de reformele economice liberale pentru a obține prima sa victorie electorală în 2006.

În ciuda acestui fapt, în 2009, a continuat eforturile de integrare europeană, menținând cursul țării către adoptarea monedei euro, chiar și după formarea unui guvern în colaborare cu naționaliștii.

Al doilea său cabinet a fost format după ce o altă coaliție de centru-dreapta s-a destrămat doi ani mai târziu, iar o atitudine fermă împotriva migrației l-a consolidat pentru realegere în 2016.

După acest succes, și-a exprimat dorința ca Slovacia să se alinieze cu Franța și Germania în nucleul central al Uniunii Europene.

Numele lui Robert Fico, legat de cel al unui jurnalist asasinat

În 2018, Fico și-a pierdut susținerea politică după asasinarea jurnalistului Jan Kuciak și a logodnicei sale, Martina Kusnirova, care investigau corupția de nivel înalt. Aceste evenimente au declanșat ample proteste împotriva corupției, determinându-l pe Fico să-și prezinte demisia.

În urma acestor evenimente, partidul SMER a suferit o înfrângere în alegerile din 2020 în fața unor partide care promiteau să combată corupția, iar formațiunea sa politică a fost marcată de diviziuni interne.

Robert Fico a negat ferm acuzațiile de corupție care au afectat partidul său de-a lungul carierei politice.

În 2022, a fost implicat într-un caz de presupusă conspirație penală, acuzat că ar fi folosit informații de la poliție și fisc despre adversarii săi politici, potrivit News.ro.