Zilnic, 1.400 de avioane pierd semnalele GPS în Rusia, Orientul Mijlociu, Europa. De ce se întâmplă așa ceva cu zborurile și care sunt riscurile.

41.000 de zboruri au raportat probleme

În ultimele două luni, mai mult de un echipaj a riscat să aterizeze pe o pistă greșită, paralelă cu cea autorizată, din cauza faptului că pe monitoare apărea o hartă „deplasată” față de realitate.

În alte situații, tot în această vară, alți piloți au fost nevoiți să aprindă luminile exterioare - în timpul zborului - pentru a vedea dacă sunt furtuni în apropiere, deoarece brusc, radarul meteo de la bord încetase să mai funcționeze.

Iar în unele zone, alarmele lansate de sistemul anti-coliziune sunt ignorate de către comandanți și prim-ofițeri pentru că sunt aproape întotdeauna activate de informațiile distorsionate din satelit. Cu riscul ca, dacă pericolul ar fi real, în cabină să nu fie efectuate manevrele necesare.

În doar o lună - între jumătatea lunii iulie și jumătatea lunii august a acestui an - 41.000 de zboruri (dintre care 23.000 cu peste o sută de pasageri la bord) au raportat probleme grave de perturbare a semnalelor satelitare și de funcționare a instrumentelor de bord între Europa, Orientul Mijlociu și Asia.

În medie, aproape 1.400 de avioane pe zi, de cinci ori mai mult decât în ​​ianuarie 2024, când cifra era deja considerată peste media istorică. Iată ce citim în cele 128 de pagini ale OpsGroup, o organizație care monitorizează securitatea și amenințările din sectorul aviației, care colectează de luni de zile informații furnizate de piloți. Și care lansează ceva mai mult de o alarmă.

Intensificarea problemelor la avioane

Extinderea zonelor de conflict și înmulțirea echipamentelor militare pentru a bloca transmisiile prin satelit au dus la o creștere semnificativă a problemelor în zbor, începând mai ales din septembrie 2023.

Aeronavele primesc semnale GPS false care dezorientează sistemele computerizate de la bord, existând riscul ca piloții să piardă capacitatea de navigare.

Ceea ce nu constituie o problemă doar pentru continuarea normală a călătoriei: acest tip de inconvenient risca să facă ca aeronavele să ajungă acolo unde nu sunt autorizate să zboare, în țări care decid imediat să le doboare.

Cazuri subestimate

Interferența nu este un fenomen nou. „Însă amploarea și efectele valului actual de spoofing sunt fără precedent”, scriu experții. „Spoofing” este un tip de atac cibernetic care în sector vizează falsificarea informațiilor furnizate instrumentației de bord.

Potrivit datelor OpsGroup, din aprilie 2024 s-a remarcat o creștere a accidentelor, în timp ce numărul zborurilor afectate „a crescut drastic din mai 2024”, ajungând la 41.000 de zboruri cu probleme în perioada cuprinsă între 15 iulie și 15 august. „Însă numărul real ar putea fi semnificativ mai mare.”

Instrumentele, afectate la multe avioane

Nu doar mai multe cazuri. A crescut și intensitatea. Și din moment ce aeronavele moderne au încorporat GPS-ul „într-un număr mare de sisteme, impactul unui semnal falsificat a avut efecte grave” în timpul zborurilor.

În timpul călătoriilor, spoofing-ul a creat probleme pentru „FMS” (sistemul de management al zborului), pentru sistemul hibrid de referință inerțial (care este capabil să urmărească poziția avioanului), ceasul avionului, GPWS (sistemul care trimite un avertisment în caz de pericol de coliziune la sol), TCAS (coliziunea cu alte aeronave), radarul meteo, CPDLC (mijlocul de comunicare între pilot și controlorul de zbor), ADS -b și Ads-c (transpondere care transmit date de identificare și poziție).

Zonele cu probleme

Potrivit OpsGroup, Spațiul aerian din Nicosia, Cipru, este deosebit de problematic pentru echipajele cu 5.655 de zboruri care au raportat probleme la GPS în luna analizată, adică între iulie și august 2024.

Urmează porțiunile de cer ale centrului de control zonal Tel Aviv (3.228), Cairo (2.375), Ankara (1.195). Lista - pe care se află și câteva locații din Rusia - include și Sofia, Bulgaria (235 de zboruri) și București, România (231).

Protagoniști - acuză experții - sunt unitățile militare „care vizează drone ostile și roiuri de drone în zonele de conflict (de exemplu, Israel, Ucraina, Rusia)”, „care acționează pentru a perturba transporturile (ca în Crimeea și în Marea Neagră) și a interfera cu rutele rachetelor ghidate de GPS sau ale aeronavelor militare.

Riscuri mai mari în timpul iernii pentru avioane

Într-un sector în care piloții se deplasează într-un „mediu operațional” în care orice probleme critice - cum ar fi vremea - sunt deja cunoscute înainte de decolare - conform OpsGroup „numărul mare de sisteme aeronautice afectate și complexitatea defecțiunilor multiple simultane introduc un noul mediu operațional care nu a fost evaluat din punct de vedere al riscului”.

„Pericolul cel mai mare este ceea ce încă nu știm – denunță ei – și am putea descoperi doar prin accidente grave”. Iar pe măsură ce se apropie iarna, factorii de risc „vor crește semnificativ”.

(Articol de Leonard Berberi, Il Corriere della Sera; Traducere: Cătălina Păunel, RADOR RADIO ROMANIA)