Interdicția Rusiei de a mai exporta mesteacăn, al cărui lemn constă în fibre care fac hârtia igienică mai moale, a declanșat o problemă mare în industria celulozei. Iar efectele se vor resimți pe tot globul deoarece preturile la sulurile de hârtie igienică vor exploda.

Este cel mai nou dezastru care ni se putea întâmpla din cauza războiului din Ucraina, să avem o nouă criză şi scumpirea hârtiei igienice. Hârtia igienică este primul articol care se află în pericol de a mai fi produs, dar și care ar putea să înregistreze creșteri de prețuri semnificative.

Dacă în timpul pandemiei de Coronavirus vorbeam despre întârzierea importurilor de hârtie igienică, acum vorbim despre cantități mult mai mici, importate din cauza războiului din Ucraina.

Se lucrează la o nouă formulă de hârtie igienică

De la începutul anului și până în septembrie au fost importate cu 1,4 milioane de tone mai puțin lemn de mesteacăn. Pe de altă parte, principalul producător de hârtie igienică din Finlanda susține că lucrează la o nouă formulă de hârtie igienică. Aceasta va conține mai puțin lemn de mesteacăn, având în vedere că nu se mai fac importuri din Rusia.

Mai exact, producătorul finlandez de hârtie și ambalaje Stora Enso Oyj a declarat că a fost obligat să-și schimbe rețeta din cauza lipsei mesteacănului din Rusia. Această formă de celuloză face hârtia mai dură şi este mai scumpă.

Pentru că va fi folosit mai puțin mesteacăn în compoziția hârtiei igienice, aceasta va fi mult mai subțire și mai puțin fină. Așadar, vom plăti mai mult pentru o hârtie de calitate inferioară.

Rusia a interzis exportul de lemn de mesteacăn în martie, ca răzbunare la sancțiunile SUA și UE

În consecință, se anticipează că aproximativ 800.000 până la 1,2 milioane de tone de celuloză vor dispărea de pe piață, conform estimărilor celor implicaţi în afaceri. Costurile celulozei au crescut deja cu aproximativ 45% în acest an, deoarece taxa asociată pentru strategia consumatoare de energie a crescut.

„Nu există nicio scutire din străinătate pentru nevoia de lemn”, a declarat Paula Horne, director de analiză la Institutul de Cercetare PTT din Helsinki .

Finlanda este al doilea cel mai mare producător de celuloză din Europa, după Suedia, conform informațiilor furnizate de Eurostat. Cei doi sunt producători cheie ai tipului de celuloză care intră în mărfuri sanitare, cum ar fi hârtia igienică sau șervețele. Aproximativ 10% din lemnul Finlandei provenea din Rusia. Exacerbarea lipsei de lemn rusesc, a provocat o serie de întreruperi neplanificate ale fabricilor. La începutul acestui an, o grevă a angajaților din Finlanda a lovit producția de peste trei luni.

Criza de celuloză se va întinde până în 2023

Piața celulozei ar putea să rămână în criză până în a doua jumătate a anului 2023, a declarat analistul Santander Rafael Barcellos. Barcellos se așteaptă ca preturile să scadă încet numai după ce fabricile care ar putea fi construite în Chile și Uruguay vor începe să-și livreze produsul de anul viitor.

Fabricile de celuloză din Europa sunt, de asemenea, afectate și caută oferte în diferite colțuri ale lumii. „Cumpărătorii solicită prea mult din partea noastră”, a declarat Leonardo Grimaldi, care supraveghează vânzările brute de celuloză la Suzano din Brazilia, cel mai mare producător din lume.

Dezastrul energetic din Europa provocat de restricțiile rusești asupra combustibilului a împins corporațiile să reducă producția. Producătorul de hârtie igienică Metsa Tissue a avertizat că sunt fără îndoială restricții suplimentare, în timp ce în Suedia, Essity AB a declarat că crește costurile și implementează suprataxe de energie, potrivit Bloomberg.