Tradiţia parlamentară, în descrierea căreia evocarea personajelor lui Caragiale a devenit deja un clişeu, nu se dezminte nici atunci când vine vorba despre anchetarea unor "afaceri" mai mult sau mai puţin ortodoxe. În aproape două decenii, singura anchetă parlamentară cu un impact major a fost cea care a dus la suspendarea preşedintelui "jucător" Traian Băsescu.

De cele mai multe ori, singurul efect este unul strict electoral, adesea elucidarea cazurilor anchetate fiind secundară şi concluziile subiective, în funcţie de interesele politice, algoritmul politic de la un anumit moment sau de alianţele ad-hoc, aşa cum a fost alianţa PNL-PSD în dosarul Ridzi ori alianţa PNL-PD-L în dosarul Nemrischi.

În condiţiile în care, după 20 de ani de democraţie, nici procurorii nu au reuşit să prindă "marii peşti" ai corupţiei, ineficienţa comisiilor parlamentare de anchetă este prea puţin surprinzătoare. Oricum, tot ceea ce pot face parlamentarii, la finalul unei anchete, este să sesizeze procuratura sau Curtea de Conturi.

De-a lungul celor cinci legislaturi, deputaţii şi senatorii care s-au perindat prin Parlament au înfiinţat o serie de comisii de anchetă-de la cercetarea mineriadelor sau a evenimentelor din decembrie 89, până la privatizări dubioase şi conturile lui Ceauşescu, de la interceptări ilegale efectuate de serviciile secrete şi încălcări ale Constituţiei de către şeful statului. Din toate aceste anchete, doar una a avut un impact major- suspendarea preşedintelui României. Legislatura dominată de guvernarea Năstase (2000-2004) a fost cea mai săracă în astfeld e iniţiative parlamentare, ceea ce spune mult despre "dictatura" PSD din acele vremuri.

Mineriadele şi răsturnarea Cabinetului Roman

Prima anchetă demarată de Camera Deputaţilor, în legislatura 1990-1992, a fost legată de "golanii" din Piaţa Universităţii şi mai cu seama de modul în care manifestările de stradă au fost reprimate prin intervenţia minerilor. Într-un legislativ dominat de Frontul Salvării Naţionale, deputaţii au avut iniţiativa de a ancheta evenimentele din 13-15 iunie.

O anchetă care a făcut mult zgomot, mai puţină lumină în ce priveşte responsabilii pentru aducerea minerilor în Capitală, deşi acuzaţiile firavei opoziţii arătau înspre preşedintele Ion Iliescu. Între timp, şi instanţa de judecată l-a exonerat pe Iliescu de orice fel de răspundere penală. În aceeaşi legislatură, Camera Deputaţilor şi Senatul au înfiinţat o comisiei de anchetare a evenimentelor violente din 23-28 septembrie 1991 din Valea Jiului şi Bucureşti. Parlamentarii nu au tranşat însă nici problema mineriadei ce a dus la demiterea Guvernului Petre Roman.

Scandalul FNI, privatizări dubioase şi jefuirea pădurilor patriei

În perioada 1996-2000, deputaţii au încercat, tot fără prea mare succes, să elucideze situaţia fondului forestier, în condiţiile în care jefuirea pădurilor patriei era un subiect fierbinte la acea dată. În aceeaşi perioadă, aleşii au avut alte două tentative lăudabile demarând cercetarea în două dosare extrem de importante- dosarul privatizărilor efectuate de Fondul Proprietăţii de Stat şi cel al FNI- SOV Invest, ambele intrate ulterior şi în atenţia justiţiei, cu aceeşi eficienţă. Deputaţii şi senatorii şi-au pus problema modului în care este reglementată şi supravegheată piaţa de capital pornind de la scandalul FNI.

Tot în legislatura respectivă, din cauza unor nereguli semnalate în finanţarea candidaţilor, aleşii au înfiinţat o comisiei de anchetă specială pentru a verifica modul în care au fost sponsorizate partidele şi candidaţii la preşedinţia României din 90, 92 şi 96. Mai târziu, privatizarea PETROM şi modul în care a fost utilizat fondul de stat constituit din sumele provenite din privatizări au făcut şi ele obiectul unor cercetări.

Conturile lui Ceauşescu şi cenzura la TVR

Un alt caz care a făcut multă vâlvă în Parlament este cel legat de scandalul de la posturile publice de radio şi televiziune, ca urmare a presiunilor politice exercitate de Cabinetul Năstase şi după scandalul stengramelor de la şedinţele PSD. Celebrul "StenoGate" (reproducerea discuţiilor din şedinţele de conducere ale PSD, publicate în plină campanie pentru alegerile din toamna lui 2004) a scos în evidenţă modul în care puterea de atunci şi-a aservit cele două instituţii publice de presă.

Una dintre conculziile anchetei a fost legată de necesitatea ca legea de funcţionare a SRR şi SRTV să fie modificată în aşa fel încât numirea membrilor CA să nu se mai facă pe criterii politice. Acest deziderat nu a fost îndeplinit nici până în prezent, săptămâna trecută deputaţii blocând o propunere legislativă în domeniu.

În 2004-2008, deputaţii, împreună cu senatorii, au decis să ancheteze aşa-zile conturi ale dictatorului Ceauşescu şi să clarifice activitatea I.C. Dunărea. După doi ani de "cercetări", pe baza mărturiilor persoanelor audiate, aleşii au ajuns la concluzia că Nicolae Ceuaşescu nu a avut niciodată conturi în străinătate şi asta spre bucuria liderului PC Dan Voiculescu acuzat că ar fi deturnat fondurile dictatorului.

Suspendarea lui Băsescu

Războiul dintre preşedintele "jucător" Traian Băsescu, pe de-o parte, şi liberali şi PSD, pe de altă parte a culminat cu o situaţie fără precedent pentru tânăra democraţie din România. Acuzat că a încălcat flagrant Constituţia, în baza unui raport al comisiei speciale de anchetă, Traian Băsescu a fost suspendat din funcţia de preşedinte în primăvara lui 2007. Principalele capete de acuzare formulate de comisie au vizat faptul că preşedintele şi-a abandonat rolul constituţional de mediator, demonstrând partizanat politic, şi a deturnat voinţa electoratului desemnând un premier al alianţei DA (PNL-PD), deşi PSD deţinea majoritatea parlamentară.

Lui Băsescu i s-a mai reproşat că a creat o criză guvernamentală artificială şi a generat instabilitate politică, a încălcat principiul separaţiei puterilor în stat, subminând autoritatea Parlamentului. Preşedintele a mai fost găsit vinovat de grave prejudicii aduse instituţiilor statului, în condiţiile în care a definit Parlamentul ca "o şandrama în moarte clinică", iar despre guvern a spus că este "aservit grupurilor de interese", fără a prezenta dovezi. O altă acuzaţie gravă a fost aceea că şi-a aservit serviciile de informaţii şi procurorii, comandând dosare politice. Băsescu a fost repus în funcţie în urma unui referendum naţional.

Demiterea şefului SIE şi zborurile CIA

Parlamentarii au mai anchetat şi modul în care serviciile respectă legea cu privire la interceptările telefonice, ancheta ducând la demiterea şefului SIE, Caludiu Săftoiu. În cadrul audierilor, Săftoiu a admis căau existat situaţii de încălcare a legii, prin aceea că au fost efectuate astfel de interceptări fără mandat de la judecător. Recent, fostul consilier prezidenţial şi fost şef SIE a revenit cu acuzaţii la adresa preşedintelui, acuzaţii potrivit cărora Traian Băsescu este beneficiarul unor interceptări, făcute în scopuri politice. De altfel, însuşi Traian Băsescu a dat de înţeles că lucrurile stau în acest fel, după ce, la o şedinţă de guvern, le-a atras atenţia miniştrilor liberali şi UDMR să aibă grijă ce vorbesc la telefon.

Aleşii au mai înfiinţat o comisie de anchetă pentru a demonta acuzaţiile aduse României, de unii oficiali europeni, cu privire la existenţa unor centre de detenţie CIA pe teritoriul ţării.

CITIŢI ŞI:

Monica Iacob Ridzi, scut pentru EBA

EDITORIALUL EVZ: Ridzi, fiica lui Adrian Năstase

Cadou pentru Ridzi: audiere la comisie