SUA au propus ONU un proiect de rezoluţie privind soluţionarea conflictului în Fâşia Gaza. Documentul nu prevede pauză sau armistiţiu.

Rezoluţia SUA pentru Fâşia Gaza. Statele Unite au propus sâmbătă un proiect de rezoluţie al Consiliului de Securitate al ONU. Documentul stipulează că Israelul are dreptul de a se apăra şi cere Iranului să nu mai exporte arme către ”miliţii şi grupuri teroriste care ameninţă pacea şi securitatea în regiune”, transmite Reuters.

Proiectul de text, văzut de Reuters, solicită protejarea civililor. Inclusiv a celor care încearcă să ajungă în siguranţă. Totodată, se menţionează că statele trebuie să respecte dreptul internaţional atunci când răspund la ”atacuri teroriste”. La fel, îndeamnă la livrarea de ajutor în Fâşia Gaza „continuu, suficient şi nestingherit”.

Ce prevede Rezoluţia SUA

Proiectul de text al SUA nu cere nicio pauză sau armistiţiu în lupte. Dar face apel la toate statele să încerce să oprească „violenţa din Gaza, să nu se extindă în alte zone din regiune. Inclusiv cerând încetarea imediată de către Hezbollah şi alte grupuri armate a tuturor atacurilor”.

 

Gruparea Hezbollah din Liban, susţinută de Iran, puternic înarmată, s-a ciocnit cu Israelul peste graniţa cu Libanul de mai multe ori începând cu 7 octombrie, în cele mai mortale confruntări de când au purtat un război de o lună în 2006.

Nu a fost imediat clar dacă sau când plănuiesc Statele Unite să supună la vot proiectul de rezoluţie.

Pentru a fi adoptată, o rezoluţie necesită cel puţin nouă voturi pentru şi niciun veto din partea Rusiei, Chinei, SUA, Franţei sau Marii Britanii.

Varianta Braziliei, respinsă

Mişcarea Statelor Unite vine după ce au respins miercuri un text elaborat de Brazilia. Documentul cerea pauze umanitare în conflictul dintre Israel şi militanţii palestinieni Hamas. Scopul era de a permite accesul ajutorului în Gaza.

Ambasadorul SUA Linda Thomas-Greenfield a justificat dreptul de veto de miercuri spunând consiliului că este nevoie de mai mult timp pentru diplomaţie pe teren. Deoarece preşedintele Joe Biden şi secretarul de stat Antony Blinken au vizitat regiunea, concentrându-se pe intermedierea accesului ajutorului în Gaza. Ei au încercat să elibereze ostaticii deţinuţi de Hamas.

Hamas a eliberat doi ostatici americani vineri. Iar primul convoi de ajutor umanitar a sosit în Gaza din Egipt sâmbătă.

Israelul a promis că va şterge de pe pământ gruparea islamistă Hamas care conduce Gaza. Bărbaţii săi înarmaţi au pătruns pe 7 octombrie prin bariera care înconjoară enclava şi au răscolit oraşele şi kibuţurile israeliene. Au fost ucişi 1.400 de oameni.

De atunci, Israelul a lovit Gaza din aer, a impus un asediu şi se pregăteşte pentru o ofensivă terestră.

Autorităţile palestiniene spun că peste 4.000 de oameni au fost ucişi în enclavă. ONU spune că peste un milion de oameni au rămas fără adăpost.

Ultimatum pentru Iran

Proiectul de rezoluţie al SUA cere Iranului să nu mai exporte arme către grupurile care ameninţă pacea şi securitatea în regiune, inclusiv Hamas.

Misiunea Iranului la ONU din New York nu a răspuns imediat unei cereri de comentarii. Iranul nu a ascuns sprijinul său pentru Hamas, finanţarea şi înarmarea grupului şi a unei alte organizaţii militante palestiniene, Jihadul Islamic.

Misiunea Iranului la ONU a declarat pe 8 octombrie că Teheranul nu a fost implicat în atacul Hamas asupra Israelului.

Thomas-Greenfield a declarat miercuri că SUA sunt dezamăgite de faptul că proiectul brazilian nu menţionează dreptul Israelului la autoapărare. Textul SUA afirmă că Israelul are un astfel de drept în temeiul articolului 51 din Carta fondatoare a ONU.

„Reamintim avizul consultativ al CIJ... conform căruia Israelul nu are dreptul de a se apăra pe teritoriul palestinian ocupat”, a spus el, vorbind în numele grupului arab.

Israelul a declarat în 2004 că bariera a fost menită să ţină atacatorii sinucigaşi în afara oraşelor sale. CIJ a spus că ”ameninţarea despre care Israelul afirmă că justifică construirea zidului îşi are originea în interiorul şi nu în afara teritorului respectiv”. „În consecinţă, Curtea concluzionează că articolul 51 din Cartă nu are relevanţă în acest caz”. Israelul a respins decizia CIJ.