Parlamentul Germaniei votează, joi, o rezoluție care califică masacrul armenilor de către trupele otomane drept „genocid”, în ciuda unor avertismente ferme din partea Turciei.
Rezoluția, redactată de coaliția de guvernămînt, formată din partide de dreapta și cele de stânga, se numește „Comemorare și amintire a genocidului armenilor și a altor minorități creștine în 1915 și 1916” și cuprinde cuvântul contestat în text.
Votul în parlament vine la doar un an după ce președintele Joachim Gauck a devenit oficialul cu de cel mai înalt grad care a descris masacrul drept „genocid”, ceea ce a atras un răspuns dur din partea Turciei.
Momentul ales este puțin „ciudat”, pentru că Germania și UE au nevoie ca Ankara să stăvilească fluxul migrator, în contextul tensiunilor crescute de ambele părți, pe tema drepturilor omului.
Vicepremierul turc Numan Kurtulmus a avertizat în privința votului, spunând că „Germania trebuie să fie precaută în ceea ce privește relațiile sale cu Turcia”. „Nu cred că parlamentul german va distruge aceste relții de dragul a doi sau trei politicieni”, care au propus această rezoluție, a adăugat el.
Turcia și Armenia au dispute legate de masacrul din primul război mondial, când armenii spun că 1,5 milioane de oameni au fost uciși între 1915-1917, în timpul destrămării Imperiului Otoman și au încercat să obțină recunoaștere internațională privind calificarea masacrului drept genocid.
„Este vorba despre dreptate istorică, e o obligație a întregii comunități internaționale față de memoria victimelor genocidului”, a explicat purtătorul de cuvânt al Ministerului armean de Externe, Tigran Balayan. El a explicat că recunoașterea este „importantă pentru prevenirea genocidelor în viitor”.
Turcia respinge acuzațiile, susținând că între 300.000 și 500.000 de armeni și la fel de mulți turci au murit în războiul civil, când armenii s-au aliat cu trupele invadatoare rusești contra otomanilor.
Mai mult de 20 de state,printre care Franța și Rusia, au recunoscut genocidul armean, dar Germania încă nu.
Rezoluția spune: „Destinul lor exemplifică exterminarea în masă, epurarea etnică, expulzările și genocidurile care au marcat secolul 20 într-un mod tragic. De asemenea, arată că Imperiul german poartă, parțial, răspunderea pentru acele evenimente, lucru sbliniat și de președintele Joachim Gauck anul trecut. La o zi după discursul lui Gauck, ministrul de Externe Frank-Walter Steinmeier a respins folosirea termenului „genocid”, avertizând că „reducerea acestei probleme la cuvântul genocid nu va ajuta la depășirea tăcerii dintre turci și armeni”.
Subiectul este extrem de sensibil în Germania, care are legături speciale cu Ankara, datorită celor trei milioane de etnici turci care locuiesc acolo, stabiliți în urma unor programe pentru „lucrători străini” în anii 1960-1970.
Parlamentul german nu a reușit să dezbată o rezoluție similară în 2015, când armenii au marcat a 100-a aniversare a genocidului din era otomană. Votul a fost amânat de mai multe ori și mai mulți experți cred că Bundestag folosește rezoluția ca instrument în negocierile cu Turcia, pe tema refugiaților, scrie și portalul Armenia Now.