O echipă de cercetători din Kuala Lumpur (Malaezia) au reuşit să fabrice un material necesar anumitor piese folosite de drone folosind frunzele de ananas, un fruct atât de popular în ţara din Asia de Sud-Est.
Conform Reuters, ei au dezvoltat o metodă pentru a transforma fibrele din frunzele de ananas într-un material rezistent ce poate fi folosit la construcţia unor piese destinate dronelor. Proiectul a fost condus de profesorul Mohamed Thariq Hameed Sultan de la Universitatea Putra din Malaezia.
Scopul? Descoperirea unor utilizări sustenabile pentru resturile vegetale provenite de la ananasul cultivat de fermierii din Hulu Langat, regiune aflată la o distanţă de 65 de kilometri de Kuala Lumpur. Printre ele, şi cele referitoare la drone.
Frunza de ananas şi domeniul aerospaţial
ananas
„Transformăm frunza ananasului în fibre cu aplicabilitatea în domeniul aerospaţial, inventând pur şi simplu o nouă dronă”, a declarat acesta la un seminar organizat de Reuters, citată de Agepres. Practic, Thariq a spus că acele drone sunt fabricate dintr-un material biocompozit şi au un raport putere-greutate mai ridicat decât cele din fibre sintetice.
Asta înseamnă că sunt mai ieftine, mai uşoare şi implicit mai uşor de aruncat. Astfel, în eventualitatea în care drona se deteriorează, structura de susţinere poate fi îngropată în pământ urmând să se dezintegreze în două săptămâni, fără impact negativ asupra mediului. Până în prezent au fost lansate mai multe drone-prototip, care au reuşit să zboare la o înălţime de circa 1.000 de metri şi să rămână în aer aproximativ 20 de minute.
Următorul pas vizat de echipa de cercetare este crearea unei drone de dimensiuni mai mari, care să transporte încărcături voluminoase inclusiv senzori de imagine, pentru scopuri agricole sau inspecţii aeriene.
Drona din ananas face munca mai uşoară
„Rolul nostru este de a ajuta industria şi fermierii să-şi sporească recoltele, dar şi să le facem munca mai uşoară”, a declarat William Robert Alvisse, care activează în cadrul Societăţii activiste pentru drone fără pilot din Malaezia. Aceasta reprezintă o organizaţie nonguvernamentală care ajută la proiectarea dronelor şi oferă consultanţă în cadrul acestui proiect.
„Înainte ca proiectul să se lanseze, în 2017, tulpinile de ananas erau aruncate după perioada de recoltare, care are loc o dată pe an, dar fermierii speră că iniţiativa dronelor va încuraja mai multă inovaţie pentru descoperirea unor noi utilizări pentru deşeuri şi sporirea veniturilor”, arată Agerpres.
„Din cauza crizei sanitare şi a problemelor economice cauzate de Covid-19, oamenii sunt disperaţi şi nu există alternativă pentru creşterea veniturilor”, a completat la rândul său şi Irwan Ismail, un fermier care cultivă ananas.
sursa: Agerpres
sursa foto