Matteo Salvini, șeful celui mai puternic partid din Italia, a lansat astăzi la Milano proiectul Alianţa Europeană a Popoarelor şi Naţiunilor, o platformă politică ce vizează să devină prima forță politică a Europei și, pe această bază, să schimbe paradigma construcției europene.

Avându-i aproape pe germanul Jorg Meuthen (Afd), pe danezul Andres Vistisen (Dansk Folkeparti) și pe finlandezul Olli Kotro (Partidul Finn), energicul ministru italian de Interne a lăsat să se înțeleagă că e gata să provoace un tsunami în politica europeană, așa cum a făcut și în Italia.

Sigur de susținerea altor două partide puternice (Rassrmblement National din Franța și Partidul Libertății din Austria), Salvini spune că în Europa nu mai e loc nici de „nostalgii”, nici de “bătrânii birocrați' care au îngropat visul european. Programul noii alianțe nu e pe deplin conturat, pentru că Salvini vrea să aibă spațiu de manevră în încercarea de a aduce împreună toate partidele populiste, naționaliste, eurosceptice și suveraniste din Europa.

Câteva puncte sunt însă clare pentru toată lumea: combaterea imigrației ilegale și a terorismului islamic, consolidarea frontierelor, protejarea identităților naționale și restituirea tuturor atributelor suveranității către statele naționale, inclusiv în materie de comerț. Răspunzându-i lui Macron, Salvini a declarat că „pericolul pentru Europa nu vine din trecut”, ci din “terorismul islamic” hrănit de imigrația sprijinită de birocrații de la Bruxelles și de globaliști precum Macron și Merkel.

În opinia lui Salvini, Uniunea Europeană trebuie să-ți redescopere rădăcinile iudeo-creștine. Tocmai de aceea, noua platformă politică europeană își propune să câștige alegerile europene pentru a putea conta pe cel mai numeros grup din Păarlamentul European.

Chiar și în eventualitatea unui asemenea succes, Salvini e deschis unor alianțe post electorale, evident cu Conservatorii și Reformiștii, dar și cu popularii, dacă aceștia renunță să facă jocurile stângii. Deși sondajele făcute la ivel european arată că populiștii nu au șanse să devină cel mai numeros grup, experții nu exclud o surpriză la urne.

Argumente ar fi destule. Europenii sunt din ce în ce mai nemulțumiți de creșterea economică lentă, amenințările de securitate legate de terorismul islamic, precum și de politicile pro-imigrație. Susi Dennison, de la Consiliul European pentru Relații Externe, susține că:

"Există o creștere a hotărârii alegătorilor de a merge împotriva normei. Cei care se opune actualei situații sunt mult mai motivați acum decât proeuropeni ".

Chiar și în cazul unui succes moderat, populiștii ar putea avea suficiente locuri în Parlamentul European pentru a bloca orice încercare de a știrbi suveranitatea statelor membre. Susi Dennison susține că :"Riscul (unei prezențe numeroase a populiștilor în PE) este o paralizie pe termen lung, care va eroda în timp ideea că UE este un actor eficient".

La rândul său, Duncan McDonnell, profesor de politică la Universitatea Griffith, spune că populiștii se văd, din ce în ce mai mult, ca "parte a unui nou val". Asta deși unele noi partide, precum Forumul pentru Democrație din Olanda, condus de Thierry Baudet sau Vox din Spania încă nu s-au hotărât dacă să se alăture lui Salvini sau alianței Conservatorilor și Reformiștilor a polonezilor din Partidul Lege și Justiție.

De altfel, această lipsă de unitate a populiștilor pare să fi rămas marea șansă a establismentului actual de a-și păstra monopolul politic. "Eurocepticii sunt o aripă cu multe pene și nu sunt sigur că vor coopera eficient", a declarat un înalt oficial din cadrul Partidului Popular European