Luni, 1 octombrie 2018, în Ungaria, a fost dezvelit un monument dedicat unui fost „politician, parlamentar şi scriitor” originar din județul Harghita (municipiul Toplița), Urmanczy Nandor. Acesta este fondatorul, în 1918 (în contextul Marii Uniri), al primei entități denumite Consiliul Naţional Secuiesc, organizație al cărei scop a fost să se opună unirii Transilvaniei cu țara mamă, România.
Nemeth Szilard, secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul din cadrul Ministerului ungar al Apărării, a participat la inaugurarea statuii, potrivit transparentnews.ro
Consiliul local al unui sector al Budapestei (Sectorul XXI) a fost organizatorul ceremoniei, momentul fiind special ales pentru a marca 150 de ani de la nașterea lui Urmanczy Nandor. Conform lui Nemeth Szilard, activitatea lui Urmanczy Nandor a fost „variată”, însă obiectivul principal al acesteia a fost păstrarea unităţii naţiunii. Dacă încercați să analizați acea „activitatea variată” a lui Urmanczy Nandor, invocată de oficialul ungar la festivitatea din Ungaria, veți afla că acesta a fost, între 1902 și 1918, deputat din Transilvania, în Parlamentul Ungariei. În activitatea sa parlamentară, după cum era și de așteptat, Urmanczy Nandor a ocolit promovarea în vreun fel a intereselor comunității românești din zona de unde provenea, acționând doar pentru susținerea celor ale grofilor, baronilor și magnaților unguri. După Marea Unire a provinciilor românești cu țara-mamă (1918), interesul său s-a mutat spre susținerea iredentismului maghiar, prin anularea Tratatului de Pace de la Trianon, context în care, în perioada interbelică, a fost iniţiatorul manifestărilor antiromâneşti din Budapesta. A fost atât de legat de acest curent contrar unirii Transilvaniei cu România, încât pe piatra sa de mormânt este descris ca „Fondatorul şi conducătorul mişcării iredentiste şi revizioniste împotriva păcii de la Trianon”! O altă inițiativă a grofului toplițean se leagă de înființarea Batalioanelor „Urmanczy”, în perioada 1918-1919, care și-au adjudecat o infamă realizare: 157 de crime, comise în Transilvania, împotriva populației de altă naționalitate decât cea maghiară. Urmanczy Nandor fost declarat, după al Doilea Război Mondial, criminal de război, însă fără a fi judecat pentru această acuzație, căci, între timp, decedase (în 1940). Astfel, este de reținut cu luare aminte că în discursul ținut pe 1 octombrie 2018, reprezentantul ministerului ungar al apărării, Nemeth Szilard, a apreciat că ideile promovate de Urmanczy Nandor sunt actuale şi în zilele noastre, purtând un mesaj important pentru posteritate, însă provocările actuale accentuează „importanța apărării unității spirituale transfrontaliere a națiunii maghiare”. Nemeth Szilard a mai afirmat că, în secolul al XXI-lea, este importantă păstrarea imaginii unei naţiuni puternice şi încrezătoare în viitor, o naţiune care „nu permite ca alţii să decidă despre soarta, respectiv viitorul ei şi care susţine cu fermitate apărarea culturii creştine, suveranităţii, libertăţii şi democraţiei”. Discursul despre „actualitatea ideilor” lui Urmanczy, declamat de către un oficial al Ministerului Apărării din Ungaria, nu poate decât să îngrijoreze. Mai ales dacă ne gândim la sprijinul acordat de Ungaria continuatorului Consiliului Național Secuiesc din 1918, actualul CNS, organizație neînregistrată juridic în statul român, care militează „doar” pentru autonomia teritorială a maghiarilor din „ținutul secuiesc”. De asemenea, explică luările de poziție ale Ungariei față de chestiuni care țin de treburile interne ale României (sau Ucrainei, mai recent, scandalul expulzărilor consulului ungar și ucrainean fiind elocvent). Această atitudine din partea Ungariei, care folosește fiecare prilej pentru a lovi și umili, cel puțin la nivel simbolic, Bucureștiul, se bazează, cel mai probabil, pe prietenia ungaro-rusă. Din aceasta, cele mai recent episoade – întâlnirea ministrului ungar de externe, Szijjarto Peter, cu omologul rus, Serghei Lavrov, sau vizita premierului Orban la Moscova – au fost finalizate cu perfectarea unor afaceri de miliarde de euro. Asta în condițiile în care politicienii de la București nu numai că sunt indiferenți la asemenea lucruri, dar, mai mult, în ignoranța lor, fac gratuit jocurile Ungariei, fără a cere măcar ceva la schimb.