Un grup internațional de avocați se pregătește să dea în judecată Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru daunele provocate populației de măsurile de carantină și izolare anti-COVID.
Într-o înregistrare video dată publicității pe 3 octombrie, avocatul german Dr. Reiner Fuellmich (foto) a explicat:
„În virtutea reglementărilor de drept privind răspunderea civilă, toți cei care au fost lezați de izolările induse de testele PCR sunt îndreptățiți să primească o compensație completă pentru pagubele suferite. În special, este o datorie să compensezi, i.e. să plătești daune, pentru pierderile de profit suferite de companii și de persoanele independente în urma izolărilor și a altor măsuri”.
Fuellmich și colegii săi afirmă că testele PCR, promovate de OMS și de alte organizații, ca și de numeroși alți oficiali din domeniul sănătății, trebuie făcute responsabile pentru izolări și restricții.
Contrar afirmațiilor OMS și ale virologilor germani Christian Drosten și Lothar Wieler de la institutul Robert Koch, testele PCR „nu dau nici o indicație despre infectarea cu nici un virus, cu atât mai puțin cu SARS-CoV-2”, a declarat Fuellmich.
„Nu doar că testele PCR nu au fost aprobate expres pentru scopuri de diagnosticare, așa după cum corect scrie pe prospectele care însoțesc aceste teste, și după cum inventatorul testului PCR, Kary Mullis, a subliniat în mod repetat”, a continuat Fuellmich. „Dimpotrivă, sunt pur și simplu incapabile să pună un diagnostic pentru nici o boală.”
„Contrar afirmațiilor lui Drosten, Wieler și OMS, făcute de la declararea pandemiei, rezultatul unui test PCR pozitiv nu înseamnă că este prezentă o infecție”, a spus Fuellmich.
„Dacă cineva este testat pozitiv, nu înseamnă că este infectat cu ceva, cu atât mai puțin cu virusul contagios SARS-CoV-2.”
În acest context, Fuellmich a citat un document al Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor din Statele Unite (CDC) care afirmă că „depistarea unui ARN viral nu indică prezența unui virus infecțios sau că 2019-nCoV este agentul cauzator al simptomelor clinice”.
„Tamponul PCR ia doar una sau două secvențe dintr-o moleculă care sunt invizibile pentru ochiul uman și de aceea trebuie să fie amplificată în multe cicluri pentru a deveni vizibile”, a explicat avocatul.
„Tot ce este peste 35 de cicluri – așa cum raportează New York Times și alții – este considerat complet lipsit de credibilitate și nejustificat științific.”
În realitate, folosirea PCR pentru a testa COVID-19 a fost dezvoltată de Dorsten. Aceste teste, spune Fuellmich, „sunt create pentru 45 de cicluri. Poate fi aceasta rezultatul dorinței de a produce cât mai multe rezultate pozitive posibil și astfel să ofere baza pentru falsa presupunere că a fost detectat un număr mare de infecții?”
„Testul nu poate distinge între materia inactivă și cea reproductivă”, adaugă el. „Aceasta înseamnă că un rezultat pozitiv poate apărea deoarece testul detectează o bucățică de reziduu organic, un fragment de moleculă, care poate semnala nimic altceva decât că sistemul imunitar al persoanei testate a câștigat lupta cu o răceală comună din trecut.”
Însuși Drosten a recunoscut această problemă în 2014, spune Fuellmich, când virologul german a declarat în contextul MERS, o altă boală respiratorie:
„Dacă, de exemplu, o astfel de scurgere patogenă se precipită pe mucoasa nazală a unei infirmiere, timp de o zi sau două, fără a se îmbolnăvi sau a remarca alte simptome, atunci ea este brusc un caz MERS.”
Fuellmich a rezumat:
„Pe scurt: Acest test nu poate depista nici o infecție, contrar tuturor falselor afirmații că poate. O infecție, o așa-numită infecție fierbinte, are nevoie ca virusul – sau mai degrabă un fragment sau o moleculă care poate fi un virus – nu doar să fie descoperită undeva, de exemplu în gâtul unei persoane fără a provoca nici un rău (aceasta ar însemna o infecție rece).
„În schimb, o infecție fierbinte are nevoie ca un virus să pătrundă în celule, să se multiplice acolo și să provoace simptome precum dureri de cap sau inflamația gâtului. Doar atunci o persoană este infectată în sensul unei infecții fierbinți, pentru că doar atunci o persoană este contagioasă, adică capabilă să le infecteze pe altele. Până atunci, este complet inofensiv atât pentru gazdă cât și pentru toate celelalte persoane cu care gazda intră în contact.”
Deși acțiunile juridice colective nu sunt admise peste tot în lume, Fuellmich și colegii săi doresc să intenteze o acțiune în justiție în Statele Unite sau în Canada, unde acest tip de acțiune face parte din practica judiciară.
La o asemenea acțiune colectivă pot apoi participa „toate părțile implicate din lume”.
„Grație unei rețele internaționale de avocați care crește de la o zi la alta, grupul de avocați germani oferă tuturor colegilor săi din toate țările – gratuit – toate informațiile pertinente, inclusiv opinii și mărturii ale unor experți care demonstrează că testele PCR nu pot detecta infecțiile”, spune Fuellmich.
Avocatul german spune că marea majoritate a acțiunile sale au fost admise în instanțele din Germania și Statele Unite, în ultimii 26 de ani, „împotriva unor companii fraduloase precum Deutsche Bank, care a fost una dintre cele mai mari și mai respectate bănci din lume, dar care astăzi este una dintre cele mai toxice organizații infracționale din lume” și împotriva Volkswagen, „una dintre cele mai mari și mai respectate producătoare de automobile din lume, astăzi faimoasă pentru colosala sa fraudă diesel.”