Revine în actualitate impozitarea veniturilor obținute din meditații. Fiscul pune presiune pe dascăli

Revine în actualitate impozitarea veniturilor obținute din meditații. Fiscul pune presiune pe dascăli

Dacă vrei să distrugi o națiune, imbecibilizeaz-o, distruge-i învățământul, cultura, năruiește-i valorile, punctele de reper. Este crunta realitate cu care se confruntă milioane de părinți în România, determinându-i să se îndrepte spre meditatori. Profesori care trebuie să plătească taxe și impozite pentru această activitate

caută și nu se mai regăsește, ne învârtim perpetuu într-un cerc vicios. Mulți profesori slab pregătiți profesional, lipsiți de orice motivație, devin mentorii unor elevi care, oricât s-ar chinui să-i depășească, nu fac decât să îngroașe rândurile mediocrității! S-a distrus învățământul profesional, pe care acum, cu icnete și opinteli, încercăm să-l repunem pe picioare, tindem să ne transformăm copiii în bănci de date, în era internetului și nu îi învățăm cum funcționează mecanismul gândirii. Se schimbă manuale, se reinventează definiții din lăcomia de a scrie ceva inedit, dar și de frica acuzațiilor de plagiat. Vrem să le dăm copiilor noștri cea mai bună educație. Cu orice preț, chiar dacă părinții ajung în sapă de lemn. Așa că meditațiile revin, non-stop, în actualitate. Ca și mult disputata temă a impozitării profesorilor care prestează această activitate.

De la meditațiile președintelui Klaus Johannis, la rotunjirea salariilor de mizerie

De curând, s-a stârnit iarăși furtuna. Tot politica bat-o vina: „În campania electorală a domnului Iohannis, domnia sa a afirmat că din banii de meditaţii a cumpărat o seamă de imobile. Avem cu toţii prieteni profesori, am întrebat şi eu prieteni care sunt profesori renumiţi şi care fac meditaţii şi care mi-au spus că este imposibil ca din veniturile din meditaţii să faci aşa ceva”, declara Varujan Vosganian acum câteva zile.

Numai că, aici, pe pământ, nu în cercurile elitiste, un profesor care își duce traiul de pe o zi pe alta, și de aceea acordă meditații, poate opta pentru plata impozitelor în sistem real sau pe baza normelor de venit. Important este ca, în cel mult 15 zile de la începerea activității, să depună la fisc declarația privind venitul estimat sau privind norma de venit. În baza acestui act, lucrătorii fiscali emit decizia de impunere pentru plata anticipată a impozitului de 16%. Dacă profesorul meditator este angajat cu normă întreagă, PFA-ul său nu va plăti contribuția socială pentru pensie. Impozitarea în baza normelor de venit îi avantajează pe acei profesori care fac multe meditații, câștigând din această sursă peste 5.000-6.000 lei pe an.

Profesorii, acuzați că dețin primul loc în top-ul evazioniștilor!

Lucrurile fiind atât de complicate, majoritatea profesorilor preferă să mediteze fără factură, adică fără să plătească taxe și impozite, încasând prețuri cuprinse între 25 și 120 lei pe ședință, în funcție de materie, specializare, localitate și durata ședinței. În plus, dacă li se cere cadrelor didactice să completeze această declarație, tot așa ar trebui să procedeze fiscul și cu celelalte categorii care pot obține venit în afara locului de muncă oficial: instalatori, asistente medicale, coafeze etc.

Dascălii care dau meditații în particular tind să ocupe primul loc în topul evazioniștilor. Piața meditațiilor se ridică anual la aproximativ 320 de milioane de euro.

În opinia Gabrielei Oprea, avocat „este puțin probabil ca profesorii să dea chitanță fiecărui copil, iar contabilitatea trebuie ținută în partidă simplă. Dacă toți profesorii și-ar legaliza veniturile din meditații, plătind taxe și impozite, aceste servicii s-ar scumpi”.

Povară birocrati că reclamată și de Că lina Ionescu, din Constanța: „Sunt profesoară de engleză. De doi ani m-am pensionat și pensia este o rușine după atâția ani de muncă dedicată. Un fel de ajutor social. Așa că dau ore de meditații la negru, cum s-ar zice, pentru că în momentul în care am vrut să îmi fac un PFA, m-am trezit în fața unui munte de acte, cozi și, cu siguranță, aveam nevoie și de un contabil ca să mă deslușească”.

Conflict de interese pentru profesorii meditatori la locul de muncă?

Pornind de la propunerea Consiliului Național de Etică din învățământul preuniversitar, Codul de Etică pentru profesori este pentru a nu știu câta oară în dezbatere publică la Ministerul Educației, din 19 ianuarie 2016 și până în 17 februarie, iar una dintre temele care se discută este dacă să se interzică în mod definitiv meditațiile pe care le dau profesorii către elevii din clasele lor. Este, de fapt, singurul punct al codului în care părțile implicate nu au căzut de acord. Dacă părinții doresc interzicerea completă a acestor practici, în actuala formă a proiectului, ele sunt interzise doar dacă se fac „prin constrângere”.

Sunt, însă și părinți care pun altfel problema: „Nu este oare încălcat dreptul păriţilor de a alege profesorul care să acorde copilului său meditaţiile necesare, mai ales că dascălul care instrueşte copilul lui cunoaşte cel mai bine lacunele din cunoştinţele elevului?”, se întreabă Nicolae Lachi.

Pe de altă parte, Sorina Crețu, directorul Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu” din Capitală opinează că „este foarte important ca elevii să nu fie tratați diferit, iar pentru pregătirea lor, în special a celor rămași în urmă, se pot face ore suplimentare la scoală, nu meditații pe bani, în particular. Din experienta proprie, cel mai slab elev din clasă dovedește performanțe într-un grup de lucru, pentru că dispare teama că nu e în stare de nimic”.

Sindicatul „Spiru Haret”, pro meditarea elevilor din clasă

„Părinții vor solicita meditații pentru copiii lor, și acest lucru nu-l veți putea interzice părinților. Atâta vreme cât părinții vor solicita, dascălii vor da curs solicitării. Interzicerea dreptului de a medita elevii din clasă va transforma, din nou, elevi, părinti, vecini în posibili informatori, astfel încât profesorii să fie o categorie socio-profesională hăituită”, a declarat Marius Nistor, președintele Federației Sindicale „Spiru Haret”.

Ne puteți urmări și pe Google News