Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va prezida vinerea după-amiază o întâlnire a ambasadorilor țărilor Alianței, în urma deciziei Statelor Unite de a evacua diplomații din Afganistan, au declarat surse diplomatice.
Criza din Afganistan a determinat scurtarea vacanței a secretarului general NATO. În această după-amiază va fi o reuniune de urgență în cadrul NATO, convocată de secretarul Jens Stoltenberg deoarece situația s-a agravat: talibanii amenință capitala Kabul.
Washingtonul a anunțat joi trimiterea a mii de soldați la Kabul pentru a evacua diplomați sau cetățeni în fața avansului rapid al talibanilor spre capitala afgană. Aliații au fost informați cu privire la decizia SUA joi, au declarat diplomații Alianței. Marea Britanie a urmat rapid exemplul la Washington.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a întrerupt vacanța și s-a întors vineri la Bruxelles pentru a conduce această întâlnire de criză. „Este vorba de securizarea aeroportului internațional din Kabul”, a precizat un diplomat. Turcia s-a oferit să își asume această misiune, a adăugat el.
Forțele talibane controlează acum aproape jumătate din capitalele provinciale ale Afganistanului, toate căzând în doar opt zile
Fiecare membru al Alianței a planificat evacuarea personalului lor diplomatic și național. „Este vorba de a determina cine face ce, când, cum și ce sprijin se acordă acestui lucru”, a spus această sursă diplomatică.
Avansul meteoric al talibanilor a schimbat situația și a accelerat deciziile. „Este necesar un mediu favorabil pentru realizarea acestor operațiuni. Dar, pentru moment, este cea mai mare incertitudine ”, a avertizat el.
Insurgenții au luat Lashkar Gah (sud), capitala provinciei Helmand, la câteva ore după demolarea Kandahar, al doilea oraș al țării, situat la 150 de kilometri la est. Ei controlează deja Pul-e-Alam, la doar 50 km sud de Kabul, punându-i în pericol aproape de capitala afgană.
Situaţia din Afganistan s-a agravat. Talibanii controlează o mare parte din țară, Kabul încă rezistă
Combatanţii talibani au ocupat 18 dintre cele 34 de capitale provinciale, inclusiv oraşele Kandahar şi Herat, al doilea, respectiv al treilea ca mărime din Afganistan. Talibanii au intensificat atacurile şi asupra capitalei ţării, Kabul. Ceea ce se întâmplă acum este rezultatul a 20 de ani de politici greşite şi de priorităţi militare inadecvate, a declarat vineri generalul american în retragere Wesley Clark, fost comandant al trupelor aliate din cadrul NATO, potrivit blazetrends.
Mai mult, liderul grupului republican din Senatul SUA, Mitch McConnell, i-a cerut preşedintelui Joseph Biden să retrimită trupe în Afganistan. Iată ceea ce trebuie să se întâmple acum. Preşedintele Biden trebuie să ofere mai multă susţinere forţelor afgane, începând cu sprijinul aerian intens inclusiv după 31 august. Altfel, reţeaua teroristă Al-Qaida şi talibanii ar putea celebra 20 de ani de la atentatele din 11 septembrie prin incendierea Ambasadei SUA din Kabul, a declarat senatorul Mitch McConnell.
Reamintim că fostul preşedinte american Donald Trump a decis retragerea trupelor SUA din Afganistan, în cadrul unui acord semnat în 2020 cu Mişcarea talibanillor afgani. Fosta administraţie Donald Trump stabilise retragerea trupelor SUA până în mai 2021, dar preşedintele Joseph Biden a amânat retragerea până pe 31 august 2021.
Germania amenință ca nu va mai finanța Afganistanul fără prezența americanilor
Germania a transmis, joi, că nu poate menţine trupele în Afganistan fără prezenţa militară a SUA şi a avertizat că nu va mai acorda fonduri de asistenţă Administraţiei de la Kabul în situaţia în care insurgenţii talibani vor prelua puterea cu forţa. "Nu vom mai acorda niciun cent Afganistanului, dacă talibanii vor prelua puterea, vor instaura Legea islamică şi vom institui un califat", a declarat Heiko Maas, ministrul german de Externe, într-un interviu acordat posturilor ARD şi ZDF. Germania oferă în prezent Administraţiei de la Kabul fonduri în valoare de 430 de milioane de euro pe an. "Fără ajutor internaţional, Afganistanul nu este un stat viabil", a atras atenţia Heiko Maas.
le ale aliaţilor, inclusiv din cadrul NATO, în timp ce situaţia de securitate se deteriorează, pe fondul intensificării atacurilor comise de insurgenţii talibani şi de reţelele teroriste Stat Islamic şi Al-Qaida. Mişcarea talibanilor afgani a susţinut în urmă cu o lună că a obţinut controlul asupra a 85% din teritoriul Afganistanului, însă informaţia nu a putut fi confirmată din surse independente. Administraţia de la Kabul contestă afirmaţiile reprezentanţilor talibanilor. Preşedintele Afganistanului, Ashraf Ghani, a susţinut că serviciile de securitate afgane vor putea menţine situaţia sub control după retragerea trupelor occidentale. Însă oficiali din cadrul serviciilor de informaţii americane au avertizat că Administraţia de la Kabul ar putea fi înlăturată de la putere în şase luni, mai spune sursa citată.