Xi Jinping și-a consolidat puterea în cadrul PartiduluI Comunist Chinez, după ce congresul acestuia a adoptat o serie de amendamente la doctrina sa pentru a sublinia „rolul central” al acestuia. Cei 97 de milioane de membri ai partidului vor trebui să atingă un nivel ridicat de înţelegere a rolului esenţial al secretarului general şi să-l apere. De asemenea, în doctrina PCC se precizează opoziţia Beijingului faţă de orice plan de independenţă al Taiwanului.

Partidul Comunist Chinez (PCC) a adoptat o serie de amendamente la doctrina sa pentru a sublinia „rolul central” al lui Xi Jinping. De asemenea, noua doctrină politică pune accent pe recuperarea insulei Taiwan, insistând asupra opoziţiei Beijingului faţă de orice plan de independenţă a insulei.

Doctrina PCC reafirmă „rolul central al tovarăşului Xi Jinping în cadrul Comitetului central al Partidului şi al partidului în întregul său”. În acest context, cei 97 de milioane de membri ai partidului vor trebui să atingă cu toţii un nivel ridicat de înţelegere a rolului esenţial al secretarului general şi să-l apere. Este concluzia rezoluție care a fost adoptată în unanimitate în ultima zi a congresului.

Chiar dacă preşedintele de 69 de ani a fost deja catalogat drept „nucleul dur” al partidului în doctrina din 2017, versiunea amendată conţine o referire mai lungă la Xi Jinping. Acesta este descris în termeni mult mai respectuoşi, fapt ce indică o întărire a puterii sale la vârful partidului şi a ţării, comentează France Presse.

Xi Jinping comparat cu Mao Tze-Dun

În 2017, doctrina PCC a integrat o referire la „Gândirea lui Xi Jinping asupra socialismului cu caracteristici chinezeşti pentru o nouă eră”. Această mențiune a fost adăugată și în Constituția Republicii Comuniste Chineze, din 2018. Numeroşi analişti se aşteptau ca această formulă să fie scurtată la „gândirea lui Xi Jinping”. Potrivit cabinetului specializat Trivium China, acest lucru i-ar fi ridicat „statutul şi ideologia la acelaşi nivel cu cele ale lui Mao Tze-Dun”, fondatorul regimului (1949 - 76).

Noua rezoluție păstrează formula neschimbată, dar insistă asupra importanţei „marxismului Chinei contemporane”, încât să încarneze cel mai bine cultura şi etica chineze ale acestei epoci.

Doctrina Chinei față de Taiwan

Pentru prima oară în doctrina partidului comunist apare fără nicio ambiguitate refuzul oricărui plan de independenţă al Taiwanului. Beijingul consideră această insulă drept parte integrantă a teritoriului său. Congresul „acceptă să introducă în carta partidului declaraţii privind (...) opoziţia hotărâtă şi descurajarea separatiştilor care încearcă să obţină independenţa Taiwanului”, menţionează rezoluţia.

Doctrina actuală menţiona doar că partidul „va depune eforturi în mod continuu pentru întărirea unităţii întregului popor chinez, între care compatrioţii (...) din Taiwan”, în cadrul eforturilor pentru a ajunge la „reunificarea patriei mamă”. Guvernul chinez îşi reafirmă cu regularitate intenţia de a reunifica Taiwanul cu restul ţării, precizând că preferă calea paşnică dar fără a renunţa la forţă, în caz că se va dovedi necesară.

Tensiunile în jurul acestei chestiuni au fost realimentate în această vară de vizita în Taiwan a numărului trei din SUA, Nancy Pelosi. Beijingul a replicat lansând manevre militare masive în jurul insulei.

În cadrul discursului său de deschidere a Congresului, Xi Jinping a afirmat că China nu va renunţa „niciodată” la posibilitatea de a utiliza forţa pentru a recupera Taiwanul, după cum relatează AFP.