Republica Moldova se apropie finalul acestui an, cu speranţa de a avea un nou guvern proeuropean care să continue politica de apropiere faţă de Europa, după ce la sfârşitul lunii noiembrie a avut de făcut o alegere crucială pentru viitorul ei.
Țara vecină, victimă a sovieticilor timp de 50 de ani, este, din nou, expusă unor riscuri de securitate, din cauza conflictului militar din estul Ucrainei, care nu s-a încheiat nici până la această oră.
Moldovenii de dincolo de Prut au fost chemaţi la urne, la 30 noiembrie - la 23 de ani după câştigarea independenţei faţă de fostul imperiu sovietic - pentru a alege între un drum spre Europa sau unul spre Rusia, scrie Agerpres.
Scrutinul a fost considerat de mulţi oficiali, inclusiv de la Bucureşti, unul „istoric”, avându-se în vedere importanţa acestor alegeri nu numai pentru Republica Moldova, dar şi pentru România şi Uniunea Europeană.
De altfel, preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, s-a aflat la Chişinău, cu două zile înaintea alegerilor, în semn de susţinere faţă de partidele proeuropene, vizita sa fiind urmată la 1 Decembrie, de Ziua Naţională a României, de cea a noului ministru de Externe, Bogdan Aurescu, care a avut astfel prima deplasare externă, în calitate de şef al diplomaţiei române, în Republica Moldova.
Campania electorală a fost marcată de tensiuni şi scandaluri politice, de excluderea din cursă a unui partid politic prorus şi de percheziţii la mai multe organizaţii extremiste finanţate din exterior, care au pregătit acţiuni de destabilizare a Republicii Moldova, dar şi de o mobilizare exemplară a societăţii civile de la Chişinău, pentru a susţine un vot proeuropean. Partidele proeuropene au câştigat in extremis majoritatea necesară pentru a forma o coaliţie, în timp ce formaţiunea care a obţinut cel mai mare număr de voturi (20,51%) şi, în consecinţă, care va avea cei mai mulţi deputaţi (25) în Parlament este Partidul Socialiştilor, un partid prorus, vehement opus apropierii de spaţiul european. În aceste condiţii, constituirea unui guvern şi luarea unor decizii strategice importante par a fi greu de realizat.
Noul Legislativ de la Chişinău va arăta astfel: tabăra proeuropeană - Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM, condus de fostul premier Vlad Filat şi din care face parte premierul în exerciţiu Iurie Leancă) - 23 de parlamentari, Partidul Democrat (PD, al lui Marian Lupu) - 19, Partidul Liberal (PL, al lui Mihai Ghimpu) - 13; tabăra prorusă - Partidul Socialiştilor (PSRM) - 25 de deputaţi, Partidul Comuniştilor (PCRM, condus de Vladimir Voronin) - 21.
Cele trei formaţiuni proeuropene au anunţat că au convenit crearea unei coaliţii, dar nu este exclus să apară unele probleme dacă se ia în calcul situaţia din 2013, când o alianţă formată din aceleaşi partide s-a destrămat, provocând căderea guvernului Filat.
Surpriza alegerilor a fost Partidul Socialiştilor, care era creditat în luna iunie doar cu 2% din intenţiile de vot, ajungând la 10% înaintea alegerilor. A făcut campanie pe integrarea Republicii Moldova în Uniunea Economică Eurasiatică, alături de Rusia, Belarus, Kazahstan şi Armenia, liderul formaţiunii, Igor Dodon, efectuând în această perioadă mai multe vizite la Moscova, unde a fost primit chiar la Kremlin de preşedintele Vladimir Putin. În ultimele zile ale campaniei, el a apărut în afişe electorale alături de preşedintele rus, iar sloganul, în română şi în rusă, venea să explice buna înţelegere dintre ei: „Împreună cu Rusia''.
Un alt partid cu orientare prorusă, Patria, fondat destul de recent de Renato Usatîi, un controversat om de afaceri cu dublă cetăţenie – moldovenească și rusească - a fost exclus din cursa electorală, cu puţin timp înainte de alegeri. Partidul era creditat cu 12% din intenţiile de vot, dar în urma difuzării unei înregistrări audio, în care Renato Usatîi admitea că primeşte ordine de la serviciile secrete ruse, şi a unor probe legate de vărsarea de fonduri venite de la Moscova, Comisia Electorală Centrală şi apoi Curtea de Apel au interzis participarea acestei formaţiuni la scrutin. Alegătorii care intenţionau să-şi dea votul pentru Usatîi şi-au îndreptat preferinţele către Partidul Socialiştilor.
Partidul Comuniştilor a suferit o transformare. Altă dată prima formaţiune politică a ţării, acum s-a clasat abia pe a treia poziţie, pentru că PCRM a cunoscut o gravă criză în 2011. Igor Dodon (39 de ani), membru de frunte al Partidului Comuniştilor, a părăsit formaţiunea condusă de Vladimir Voronin şi s-a alăturat Partidului Socialist, la acea vreme aflat în afara Parlamentului.
Transnistria, unde alegerile nu au avut loc, constituie un subiect de tensiune între Rusia şi Uniunea Europeană. Bruxellesul doreşte întărirea Parteneriatului său Estic, în timp ce Moscova răspunde la aceasta evocând scenariul ucrainean. În acest context, Chişinăul s-ar teme, potrivit unor observatori, că o accelerare a procesului de apropiere de UE sau o decizie pentru aderarea la NATO ar putea relansa conflictul îngheţat în 1992.
În afară de Transnistria, problema găgăuză reprezintă de asemenea un bun mijloc de presiune. Acest mic teritoriu de 2.000 de kilometri pătraţi locuit de o populaţie turcofonă a organizat în februarie un referendum pe subiectul aderării sale la Uniunea Vamală şi al secesiunii de Moldova în cazul în care aceasta îşi va pierde ''suveranitatea''. În total, în regiunea autonomă, proeuropenii au fost votaţi de circa 13%, în timp ce socialiştii au primit 57%, iar comuniştii 12%, prezenţa la urne fiind de 48%.
Imaginea EuroMaidanului a fost prezentă în Republica Moldova de la începutul crizei ucrainene, iar alegerile de la 30 noiembrie s-a văzut diferenţa de percepţie a evenimentelor din ţara vecină. Pentru unii, favorabili integrării în UE, EuroMaidanul a fost entuziasmant, făcându-i să-şi dorească ca guvernul de la Chişinău să apese pedala de acceleraţie spre Europa, în timp ce alţii, apropiaţi de Rusia, nu au văzut în manifestaţiile de la Kiev decât violenţă şi instabilitate.
Liderii formaţiunilor proeuropene dau asigurări în ceea ce privește formarea unei noi coaliţii guvernamentale, care lasă loc de speranţă că situaţia din Moldova de peste Prut va evolua pe drumul cel bun, astfel încât ceea ce s-a obţinut în anii '90, prin efortul şi curajul celor care au luptat pentru renaşterea naţională, să nu fie pierdut.