În cursul anului 2023, s-au desfășurat o serie de evenimente semnificative în sectorul educațional, inclusiv cea mai mare mișcare de protest a cadrelor didactice din ultimii 20 de ani și ducerea la bun sfârșit a proiectului „de suflet” al lui Klaus Iohannis, România Educată.

În cursul lunii mai, zeci de mii de profesori au părăsit sălile de clasă și au ocupat străzile, formând astfel cea mai amplă manifestare de protest din istoria sistemul de educație.

Revendicările principale se concentrau în jurul problemelor salariale ale personalului didactic, astfel că până la finalul lunii, un număr impresionant de peste 150.000 de profesori au exprimat public nemulțumirile lor.

Greva făcută de profesori, cea mai amplă din ultimii 20 de ani

„Greva generală care va fi declanșată în data de 22 mai înseamnă încetarea lucrului. Fac un apel către părinți să înțeleagă și recomandăm să țină copiii acasă. Grevă înseamnă încetarea lucrului. Nu se pun absențe, nu se predă, nu se evaluează. Există riscul, și o spunem responsabil, să se dea peste cap și examenele naționale. Vina nu mai e a noastră, nici a oamenilor din sistem, ci a guvernanților”, declara atunci Simion Hăncescu, președinte al FSLI.

Greva, era una de avertisment, iar în prima zi, profesorii și-au suspendat activitatea timp de două ore, de la ora 11.00 la ora 13.00.

În urma unor negocieri repetate fără succes cu sindicatele, Guvernul Ciucă a propus o creștere salarială de 1.000 de lei brut pentru profesori și 400 de lei brut pentru personalul nedidactic.

De asemenea, au fost anunțate alte majorări programate să intre în vigoare începând cu anul 2024, odată cu implementarea noii Legi a salarizării. Cu toate acestea, oferta a fost respinsă de către cadrele didactice.

Trei săptămâni au protestat

Cererea principală a sindicatelor, care viza egalarea salariului profesorului debutant cu salariul mediu brut pe economie (5.400 de lei), a fost neglijată de către Executiv.

Astfel, după aproximativ două săptămâni de grevă, profesorii și Guvernul nu reușiseră să ajungă la un acord. Liderii sindicali amenințau că examenele finale, Bacalaureatul și Evaluarea Națională, ar putea fi anulate sau amânate. În acest context, președintele Klaus Iohannis a intervenit pentru a gestiona situația.

Deși a fost profesor înainte de a ajunge în scaunul de președinte, Iohannis i-a atacat pe dascăli.

„Eu sper să se înțeleagă foarte bine la nivelul sistemului și oamenii să se întoarcă de marți la școală pentru că nu mai au de ce să facă grevă. Și atunci, eu cred că foarte mulți dascăli care deja s-au săturat, se vor întoarce.

În plus, cum îndrăznește cineva să pună în pericol examenele naționale? Există o generație întreagă care dă Bacalaureatul, care trebuie să meargă la facultate. O generație care dă capacitatea. Au primit tot ce s-a cerut, de ce să mai continue greva?”, a spus șeful statului aflat atunci la Chișinău pentru summit-ul Comunităţii Politice Europene.

Mii de profesori au protestat la București pentru reformarea sistemului din educație

Pe parcursul celei de-a 12-a zile de grevă generală în Educație, mii de profesori au defilat în marș prin Capitală, parcurgând distanța de la Guvern la Cotroceni.

Protestul a debutat în Piața Victoriei, adunând peste 12.000 de participanți. La ora 12.00, liderii sindicali au fost convocați pentru discuții la Guvern, iar aceste negocieri s-au dovedit a fi cele mai extinse până în acel moment, întinzându-se pe o durată de două ore și jumătate.

Cu toate acestea, profesorii prezenți în Piața Victoriei și-au pierdut răbdarea după o oră și jumătate și au pornit într-un marș către Cotroceni, scandând sloganuri împotriva Guvernului.

„România needucată”, ”Au ajuns profesorii la mâna corigenţilor” şi  „Bac, Capacitate – cu nepalezi organizate!”, „Jos Guvernul!”, au fost doar câteva dintre scandările lor.

Ce au reușit să obțină

După o perioadă de trei săptămâni de grevă, Guvernul a prezentat o nouă propunere în fața sindicatelor, conducând astfel la încheierea protestului organizat de p

Așadar, s-au acordat creșteri salariale cu impact imediat. Un profesor debutant urma să beneficieze, începând cu luna iunie, de un salariu net de 3.157 lei/637 euro (salariul brut fiind de 5.400 de lei), reflectând o creștere de 31,7%.

Celelalte categorii de profesori, în funcție de gradele didactice, urmau să primească salarii cuprinse între 3.838 lei net (774 de euro) și 4.968 lei net (aproximativ 1.000 de euro), înregistrând o creștere de 25%.

În plus, liderii coaliției de guvernare au promis că în 2024 vor acorda profesorilor o nouă majorare de 25% în două etape: 20% în luna ianuarie și 5% în august.

Numai că, Guvernul Ciolacu a reconsiderat această promisiune. În bugetul pentru anul 2024, s-au alocat fonduri pentru o creștere de 13% începând cu luna ianuarie și încă 7% începând cu luna iunie, în total reprezentând o majorare de 20%.

„România Educată” a lui Klaus Iohannis

„„România Educată” este proiectul național inițiat de Președintele României menit să susțină reașezarea societății pe valori, dezvoltarea unei culturi a succesului bazate pe performanță, muncă, talent, onestitate și integritate”, se arată pe site-ul președintelui.

Desfășurat pe parcursul a mai multor ani și împărțit în trei etape, proiectul a constituit un motiv de mândrie pentru președinte, acesta subliniind în mod repetat că realizarea acestuia a devenit o realitate odată cu evoluțiile din domeniul învățământului.

Lansat în anul 2016, obiectivul principal al proiectului a fost să aducă îmbunătățiri sistemului de învățământ, un angajament asumat de Iohannis și, conform afirmațiilor sale, îndeplinit cu succes.

„Mă bucur să marcăm astăzi, împreună, un moment cu un impact major pentru dezvoltarea societății noastre în viitor. „România Educată”, proiectul meu de suflet și o prioritate a mandatelor mele, devine acum realitate prin intrarea în vigoare a noilor legi ale educației, care reglementează învățământul preuniversitar și pe cel superior.

Proiectul „România Educată” este, iată, un angajament îndeplinit! Am reușit, la nivelul Administrației Prezidențiale, să aducem laolaltă sute de experți educaționali, reprezentanți ai autorităților, elevi, studenți, cadre didactice, antreprenori și parteneri internaționali și să elaborăm soluții coerente pentru îmbunătățirea învățământului românesc”, a declarat președintele odată cu Semnarea decretelor de promulgare a celor două legi - legea învăţământului preuniversitar şi legea învăţământului universitar.

Ce prevăd cele două Legi ale educației

Conform declarațiilor lui Iohannis, obiectivul propus vizează remedierea deficiențelor din actualul sistem de învățământ. Această abordare urmărește să încurajeze îmbunătățirea calității procesului educațional, acordând sprijin și respect personalului didactic.

În cadrul acestei inițiative, se promovează investițiile, cu o atenție specială acordată zonelor defavorizate, și se acordă o importanță deosebită securității elevilor.

Legea învățământului preuniversitar cuprinde programe menite să combată violența școlară, să asigure accesul la alimente pentru elevii proveniți din medii dezavantajate, să reducă abandonul școlar și să promoveze activitățile sportive.

Pe 22 mai, proiectele legilor învăţământului preuniversitar şi superior au fost adoptate de Senat, în calitate de for legislativ decizional.

USR şi Forţa Dreptei au contestat la CCR noile legi ale Educaţiei, pe motiv că acestea conţin mai multe prevederi neconstituţionale care ar limita dreptul la învăţătură al copiilor şi ar încălca principiul egalităţii în drepturi. Pe 21 iunie, CCR a respins sesizările.

Ulterior, asociaţii ale elevilor şi studenţilor, dar şi reprezentanţi ai Opoziţiei au cerut retrimiterea proiectelor în Parlament.