Evenimentul Zilei > Actualitate > Resuscitarea ANI, la mâna parlamentului
Resuscitarea ANI, la mâna parlamentului

Resuscitarea ANI, la mâna parlamentului

Situaţia Agenţiei Naţionale de Integritate nu poate fi rezolvată prin ordonanţă de urgenţă, aşa cum anunţase guvernul.

Guvernul nu poate să reglementeze situaţia Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) prin ordonanţă de urgenţă, potrivit Curţii Constituţionale.

Judecătorii susţin, în motivarea deciziei prin care au declarat neconsti tuţionale mai multe prevederi din legea ANI, că acestea pot fi puse în acord cu decizia Curţii doar printr-un proiect de lege. Pe de altă parte, motivarea făcută publică, ieri, de Curte lasă parlamentului, care ar trebuie să analizeze problema, o marjă redusă de manevră în privinţa atribuţiilor ANI.

ANI, suprapuneri cu alte organisme

Judecătorii Curţii au eliminat anumite atribuţii ale ANI cum ar fi sesizarea organelor de urmărire penală sau a instanţelor pentru confiscarea unei părţi din averea dobândită pe motiv că se suprapun cu cele ale organelor de urmărire penală.

„Activităţile de cercetare, de anchetă efectuate de inspectorii de integritate sunt urmate de întocmirea unui act de constatare, cu efecte similare rechizitoriului, sub aspectul sesizării instanţei de judecată”, se afirmă în motivare. Or, Curtea a constatat că Agenţia nu este instanţă judecătorească, iar, în plus, funcţia de inspector de integritate este funcţie publică cu statut special.

De asemenea, Curtea a stabilit că atribuţia inspectorului de integritate de a solicita confiscarea averii nejustificate încalcă şi prevederile constituţionale potrivit cărora „caracterul licit al dobândirii se prezumă”, iar „averea dobândită licit nu poate fi confiscată.

Pe de altă parte, ocrotirea vieţii private, garantată de Constituţie, a devenit, prin decizia Curţii, o pavăză împotriva publicării declaraţiilor de avere. Judecătorii susţin că este neconstituţională „expunerea nejustificată în mod obiectiv şi raţional, pe pagina de internet, a datelor referitoare la averea şi interesele persoanelor”.

Ce posibilităţi mai are parlamentul

Parlamentul are, potrivit Constituţiei, la dispoziţie 45 de zile pentru a pune în acord legea ANI cu decizia Curţii Constituţionale. Totuşi, există şi alte termene mai presante.

La o şedinţă a birourilor permanente reunite, parlamentarii au discutat despre faptul că înfiinţarea ANI a fost solicitată de organismele europene, iar pentru a fi luate în calcul la monitorizarea din acest an, orice modificări trebuie operate până pe 15 mai. Tudor Chiuariu (PNL), fost ministru al justiţiei la momentul adoptării legii ANI în forma discutată de Curte, spune că, în relaţia cu organismele europene, România are o problemă majoră de conţinut.

„Comisia Europeană ne-a cerut înfiinţarea unei agenţii care să poate emite decizii obligatorii, menite să fie descurajante pentru cei care ar dobândi averi în mod incorect. Or, prin motivarea Curţii se elimină astfel de atribuţii, cultivându-se o confuzie între sesizarea unei instanţe şi o decizie a instanţelor. Eu dacă dau în judecată pe cineva nu înseamnă că am dat o decizie în privinţa vinovăţiei sale“, afirmă Chiuariu.

Agenţia, subiect de discuţie între Băsescu şi Barroso

De altfel, soarta ANI a fost discutată, ieri, la Bruxelles de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi şeful statului român Traian Băsescu. Barroso a declarat că este preocupat de posibila slăbire a rolului ANI şi şi-a exprimat speranţa că România îşi va îndeplini angajamentele asumate pentru reforma justiţiei şi lupta anticorupţie.

Traian Băsescu a declarat că guvernul va căuta o soluţie pentru a rezolva situaţia ANI. El a promis că ANI va controla averile demnitarilor şi provenienţa resurselor financiare ale acestora.