Restabilirea încrederii cetăţenilor europeni în instituţiile şi valorile Uniunii Europene se numără printre priorităţile preşedinţiei elene a Uniunii Europene, a declarat astăzi ambasadorul Greciei în România, Grigorios Vassiloconstandakis, la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene din România, cu ocazia unei conferinţe de presă prilejuite de preluarea de către Atena a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2014.
“Cu toate că principala provocare pentru Uniunea Europeană rămâne gestionarea crizei economice şi relansarea creşterii, alegerile europarlamentare din acest an reclamă nevoia restabilirii încrederii cetăţenilor europeni în instituţiile şi valorile Uniunii Europene", a subliniat şeful misiunii diplomatice, vorbind alături de ministrul de externe al României Titus Corlăţean.
Amintind că este pentru a cincea oară când Grecia deţine preşedinţia prin rotaţie a blocului comunitar, Vassiloconstandakis a remarcat că ţara sa îşi asumă din nou această sarcină într-o “perioadă delicată, când este nevoie de eforturi în vederea asigurării stabilităţii şi prosperităţii".
“Avem nevoie de soliditate, de solidaritate, de consolidarea statului de drept şi de combaterea tendinţelor extremiste şi rasiste", a afirmat ambasadorul, care a ţinut totodată să felicite performanţele preşedinţiei lituaniene a UE, ce a precedat-o pe cea elenă.
Principalele puncte înscrise pe agenda priorităţilor preşedinţiei greceşti a UE sunt, potrivit ambasadorului Grigorios Vassiloconstandakis, “promovarea creşterii, coeziunii şi stabilităţii; consolidarea Uniunii Europene în ansamblu; o redefinire a politicilor ce ţin de afacerile maritime, precum şi o atenţie deosebită acordată problemelor legate de migraţie şi libera circulaţie". În context, el a salutat ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii din UE pentru români şi bulgari începând cu 1 ianuarie 2014.
Pe de altă parte, răspunzând la o întrebare, el nu a dorit să comenteze o declaraţie recentă a europarlamentarului german Elmar Brok privind amprentarea cetăţenilor români şi bulgari, notând însă că ultimele restricţii care îi mai vizau pe români şi bulgari “au fost ridicate în conformitate cu tratatelor UE (...) ce formează unul dintre cei trei piloni esenţiali ai Uniunii".