Republica Moldova îl susține pe Dacian Cioloș pentru șefia Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei. Candidatul României promite să unească statele membre
- Sanda Frunze
- 13 noiembrie 2026, 22:25
Dacian Cioloș. Sursă foto: Captură video
Republica Moldova își declară sprijinul pentru candidatura fostului premier român Dacian Cioloș la conducerea Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF). Autoritățile de la Chișinău consideră că alegerea unui reprezentant al României în această funcție ar consolida cooperarea dintre cele două state. Totodată, ar putea deschide noi oportunități economice pentru Republica Moldova, inclusiv în atragerea investițiilor și extinderea exporturilor.
Noul secretar general al organizației va fi ales pentru perioada 2027–2030, în cadrul summitului programat pe 15 și 16 noiembrie, la Phnom Penh, capitala Cambodgiei. Reuniunea va aduce la aceeași masă reprezentanți din 90 de state și guverne, care vor discuta și direcțiile de dezvoltare ale Francofoniei pentru următorii ani.
Chișinăul mizează pe oportunitățile economice
Guvernul Republicii Moldova consideră că o eventuală victorie a lui Dacian Cioloș ar avea o semnificație importantă atât pentru România, cât și pentru relațiile dintre cele două țări.
„Este o candidatură importantă pentru România, partenerul nostru strategic și cel mai apropiat prieten. Dacă va reuși, România va ajunge la conducerea uneia dintre marile organizații internaționale din care fac parte țările noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici.
Acesta a subliniat că Francofonia depășește cadrul promovării limbii franceze și al schimburilor culturale. Organizația poate facilita cooperarea economică între state, poate încuraja investițiile și poate contribui la deschiderea unor noi piețe.

Sursă: Photo © Gabriel Petrescu | Dreamstime.com
Pentru Republica Moldova, aceste relații ar putea avea efecte concrete asupra mediului de afaceri.
„Pentru Moldova, aceste legături pot crea oportunități noi pentru exportatori și investitori”, a precizat reprezentantul Executivului.
Organizația Internațională a Francofoniei reunește 90 de state și guverne de pe cinci continente. Dintre acestea, 53 sunt membri cu drepturi depline, cinci au statut de membri asociați, iar 32 sunt observatori. Doar membrii cu drepturi depline pot vota pentru alegerea secretarului general.
La summitul din Cambodgia sunt așteptați mai mulți lideri internaționali. Printre aceștia se numără președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Canadei, Mark Carney.
Cioloș se prezintă drept o variantă de compromis
În cursa pentru conducerea organizației s-au înscris patru candidați. Este vorba despre actuala secretară generală, Louise Mushikiwabo, din Rwanda, Juliana Lumumba, din Republica Democrată Congo, Coumba Ba, din Mauritania, și fostul premier român Dacian Cioloș.
Votul este programat pentru 16 noiembrie și se va desfășura în spatele ușilor închise, potrivit agenției AFP.
Dacian Cioloș susține că propunerea sa ar putea reprezenta o soluție acceptabilă pentru statele membre, într-un moment în care organizația se confruntă cu divergențe politice. Candidatul României a vorbit despre necesitatea păstrării unității Francofoniei și a depășirii disputelor dintre țările membre.
Înainte de plecarea spre Cambodgia, acesta a susținut o conferință de presă la Paris, în cadrul căreia și-a prezentat principalele argumente.
„Consider că atât candidatura mea, cât și programul meu pot constitui baza unui compromis”, a declarat Cioloș.
Unul dintre riscurile semnalate de candidatul român este apariția unei rupturi între statele membre, pe fondul tensiunilor dintre Rwanda și Republica Democrată Congo.
Disputa este legată inclusiv de actuala conducere a organizației. Kinshasa a avertizat că ar putea părăsi Francofonia dacă Louise Mushikiwabo, susținută de Rwanda, va obține un al treilea mandat.
Republica Democrată Congo, țara cu cea mai mare populație francofonă din lume, o susține în schimb pe propria candidată, Juliana Lumumba.
În acest context, Dacian Cioloș propune o formulă de conducere care să reducă tensiunile și să mențină dialogul între state. El consideră că Africa trebuie să rămână în centrul organizației și să aibă o reprezentare adecvată în structurile de decizie. În același timp, celelalte state membre nu trebuie să se simtă marginalizate.
„Francofonia trebuie să rămână unită!”, a transmis candidatul român.
„Vin cu o candidatură care integrează, care unește și care presupune o capacitate de mediere, pentru a menține această organizație unită”, a mai declarat Dacian Cioloș.

Sursa foto: zgd.md
Cine sunt cei patru candidați la conducerea OIF
Louise Mushikiwabo conduce Organizația Internațională a Francofoniei din 2018 și încearcă să obțină un al treilea mandat. Înainte de a ajunge la conducerea instituției, a fost ministru de Externe al Rwandei timp de nouă ani, între 2009 și 2018. Anterior, a ocupat și funcția de ministru al Informațiilor. Pentru următorii ani, aceasta propune accelerarea proiectelor din domeniul digitalizării, antreprenoriatului și ocupării forței de muncă în rândul tinerilor.
Juliana Lumumba reprezintă Republica Democrată Congo. Este fost ministru al Culturii și fiica lui Patrice Lumumba, primul prim-ministru al Republicii Congo și una dintre figurile importante ale mișcării anticoloniale africane. Acesta a fost asasinat în 1960. Programul candidatei pune accent pe intensificarea schimburilor culturale și pe promovarea dialogului dintre limba franceză și celelalte limbi vorbite în statele membre. De asemenea, aceasta propune elaborarea unui pact francofon pentru climă.
Coumba Ba este candidata Mauritaniei. De profesie medic stomatolog, aceasta a intrat în politică în 2005 și a ocupat mai multe funcții ministeriale. În prezent, este consilieră a președintelui Mauritaniei și trimis special pe lângă OIF.
Mesajul său electoral se bazează pe conceptul de „neutralitate constructivă”. Această abordare reflectă și poziția diplomatică a Mauritaniei, aflată la intersecția dintre lumea arabă, Africa subsahariană și regiunea Sahel.
Dacian Cioloș are, la rândul său, o experiență politică și administrativă acumulată atât în România, cât și la nivel european. A condus Guvernul de la București în perioada 2015–2017. Între 2010 și 2014, a fost comisar european pentru Agricultură. Ulterior, a fost eurodeputat în perioada 2019–2024 și a condus grupul Renew Europe din Parlamentul European între 2019 și 2021.