După ce, săptămâna trecută, Chișinăul a fost vizitat de comisarul european pentru vecinătate, Johannes Hahn, luni în capitală s-a aflat o delegație a Parlamentului European. De cealaltă parte, în Republica Moldova a revenit vicepremierul rus Dmitri Kozak, care vizitase țara noastră și la scurt timp înainte de formarea noii majorități parlamentare, scrie Europa Liberă.

Una din promisiunile Maiei Sandu de după scrutinul parlamentar din februarie, lansată atunci când abia avansase ideea unui guvern minoritar ACUM, a fost deblocarea finanţării europene pentru Republica Moldova. 
La nici două săptămâni de activitate, noua şefă a Cabinetului de miniştri de la Chişinău primeşte a doua confirmare că această deblocare se poate întâmpla foarte rapid, prima venind săptămână trecută de la comisarul european Johannes Hahn, aflat în vizită la Chişinău, iar cea de luni – din partea unui grup de europarlamentari în frunte cu Heidi Hautala, vicepreşedinta Parlamentului European.

În septembrie, Republica Moldova ar putea primi prima tranşă din ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro, a confirmat şefa delegaţiei termenele despre care vorbise Hahn – un ajutor oprit ultima data vara trecută, după invalidarea alegerilor locale – iar un alt europarlamentar, Siegfried Mureşan, a adăugat: „Dacă guvernul va fi lăsat să-şi facă treaba, prima tranşă din acest ajutor va veni în următoarele luni. Guvernul anterior nu a fost capabil timp de trei ani să absoarbă vreo tranşă, iar acest guvern ar putea, timp de un an, să primească toate trei tranşele. Condiţiile sunt clare: combaterea spălării banilor, alegeri democratice, sistem transpartinic, combaterea corupţiei, transparenţa sistemului bancar, modernizarea justiţiei. De îndată ce vom vedea progrese, banii vor veni.”

„Este clar pentru noi că Republica Moldova are nevoie de reforme în justiţie, de depolitizarea administraţiei de stat, de o reformă electorală conformă recomandărilor Comisie de la Veneţia, de o mass-media pluralistă şi de garanţii privind siguranţa jurnaliştilor”, a descris reformele urgente pe care le aşteaptă Bruxelles-ul de la Chişinău pentru deblocarea finanţării Heidi Hautala.

Pe durata vizitei, delegaţia Parlamentului European s-a întâlnit şi cu fostul premier, Pavel Filip, şeful grupului parlamentar al democraţilor, ajuns în opoziţie urmare a alierii socialiştilor cu cele două partide pro-europene, inclusiv PAS al Maiei Sandu, la fel cu lidera PSRM, Zinaida Grecianîi, dar şi cu preşedintele Igor Dodon. 
„Am fost bucuroşi să auzim că nu există nici un fel de dezacord în interiorul coaliţiei legat de reformele necesare. Aceasta este o oportunitate bună pentru a lăsa de o parte implementarea de faţadă a Acordului de Asociere şi de a porni pe calea reformelor”, a mai spus la încheierea acestor discuţii şefa grupului de europarlamentari.

Igor Dodon, care din momentul instalării în fotoliul de preşedinte în Republica Moldova , a călătorit o singură data la Bruxelles, s-a grăbit luni, după discuţiile cu europarlamentarii, să facă următorul anunţ: „Am discutat cu partenerii occidentali despre vizita mea oficială la Bruxelles în timpul apropiat. Şi voi merge probabil şi în SUA în septembrie sau octombrie.”

Igor Dodon a primit însă luni şi oaspeţi din Est. Vicepremierul rus Dmitri Kozak, care a călătorit la Chişinău pentru a doua oară în ultimele trei săptămâni, prima sa vizită fiind asociată de analişti cu un rol hotărâtor în înclinarea socialiştilor spre alierea cu blocul ACUM, a ţinut să-şi exprime satisfacţia pentru deznodământul recentei crize politice.
„Vreau să-i mulţumesc lui Igor Nicolaevici (Igor Dodon, preşedintele R. Moldova), reprezentanţilor blocului ACUM şi socialiştilor pentru curajul şi înţelepciunea de care au dat dovadă pentru a forma pe cale paşnică un guvern care să lucreze în beneficiul cetăţenilor. Suntem azi aici pentru reluarea cooperării”, a spus Kozak. 

După anunţul că Rusia ar putea prelungi cu încă un termen scutirea de taxe pentru mărfurile din Republica Moldova exportate pe piața rusească, Kozak a mai anticipat o posibilă anulare, deja din partea noului guvern de la Chişinău, a interdicţiei de călătorie pentru oficialii moldoveni în Rusia, emisă în timpul tensiunilor diplomatice moldo-ruse de acum doi ani când puterea democrată s-a plâns că oficialii moldoveni ar fi fost „umiliţi” la intrarea în Federația Rusă, și că o instituție rusă ar fi încercat să le pună sub monitorizare internațională liderul, pe Vlad Plahotniuc.

 

Te-ar putea interesa și: