Republica Moldova are o strategie de apărare, contra unor eventuale atacuri ale Rusiei. În ultima vreme relația cu NATO a devenit tot mai apropiată.
Republica Moldova a întărit relațiile cu NATO, în timp ce țara vecină se află și în plin proces de aderare la Uniunea Europeană. Basarabia rămâne o țintă pentru Rusia, care încearcă să agite apele într-un an extrem de important, marcat de evenimente electorale. Anatolie Nosatîi, ministrul Apărării, spunea la Conferința NATO de la Munchen că Moldova trebuie să aprofundeze relațiile cu NATO. Pentru că, prin atacarea Ucrainei „Federația Rusă a încălcat în totalitate concepția de neutralitate” și că „neutralitatea nu mai este în măsură să apere Moldova”.
Afirmațiile respectiv respectă prevederile noii Strategii a securității naționale, care a intrat în vigoare la mijlocul lui ianuarie și stabilește scopurile și principiile. Conform cărora va fi construită strategia de securitate națională în următorii șase ani, precum și determină principalele amenințări pentru Republica Moldova în următorii șase ani.
De pe 17 ianuarie (odată cu publicarea în „Monitorul Oficial”), în țara vecină funcționează noua Strategie de securitate națională. Precedentul document de acest gen a fost adoptat în a. 2011.
Republica Moldova, pe drumul UE și NATO
În perioada 2015-2016, cu participarea activă a experților NATO, a fost elaborată o nouă Strategie a securității naționale, pe care președintele Nicolae Timofti a transmis-o în parlament (conform Legii privind securitatea națională, inițiativa elaborării Strategiei de securitate națională este prerogativa președintelui).
„Dar, acel proiect așa și nu a fost examinat de către deputați: în iunie, 2017 președintele Igor Dodon a rechemat documentul din parlament pe motivul unor schimbări semnificative la nivel național, regional și internațional. Dodon a dispus formarea unei noi comisii pentru elaborarea documentului strategic, “care să corespundă intereselor statului, statutului de neutralitate, necesității consolidării statalității și modernizării Moldovei”. Atunci politologul Anatol Țăranu a presupus, că în acest document Rusia va fi numită principalul partener strategic al Moldovei. Însă Igor Dodon și socialiștii nu au reușit să elaboreze și să aprobe strategia lor de securitate națională. Spre deosebire de Maia Sandu, care a avut nevoie un singur an”, după cum notează jurnaliștii de la siteul noi.md.
În decembrie 2022, liderul de la Chișinău a semnat decretul privind crearea comisiei pentru elaborarea noii Strategii a securității naționale. În octombrie, 2023 documentul a fost examinat în ședința Consiliului suprem de securitate și prezentat public de către președintă. La finele lunii noiembrie, el a fost trimis în parlament pentru aprobare, la mijlocul lui decembrie adoptat de parlament și la 17 ianuarie, 2024 – publicat de ”Monitorul oficial”.
Strategie de apărare contra Rusiei
Noua Strategie a securității naționale în mare parte este un calc al proiectului din 2015-2016, elaborat pe timpul președintelui Timofti cu participarea activă a experților NATO. Se repetă chiar și fraze aparte. Dar reieșind din aprofundarea tensiunilor regionale și acțiunile militare pe teritoriul Ucrainei, formulările au devenit mai dure și mai concrete.
„Noi trebuie să fim gata și să facem o alegere clară de ce parte a lumii vrem să fim”, afirma Maia Sandu în octombrie, trecut la prezentarea publică a proiectului Strategiei. Și Chișinăul oficial a arătat de care parte a lumii este. În Strategia PAS de securitate națională, pentru prima dată Federația Rusă a fost determinată oficial ca amenințare principală.
Ieri, directorul SIS din Republica Moldova anunța Rusia este pregătită să se implice în referendumul care este extrem de important pentru viitorul european al Basarabiei.
„SIS a intrat în posesia mai multor date care indică asupra unui nivel fără precedent al intensității acțiunilor săvârșite de Federația Rusă. Scopul acestor acțiuni este să compromită aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, să deturneze procesele democratice și să mențină R. Moldova sub sfera sa de influență”, spunea directorul Alexandru Musteață.