Parlamentul de la Chişinău s-a întrunit astăzi în şedinţă specială, pentru a încerca, din nou, să aleagă şeful statului, funcţie pentru care a candidat doar Marian Lupu, transmite Agerpres.
UPDATE 3: Marian Lupu a obţinut doar 58 de voturi din 61 necesare, el nefiind votat de unul dintre deputaţii Alianţei pentru Integrare Europeană. "Cei care nu doresc alegerea preşedintelui trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru instabilitatea din ţară", a declarat, după anunţarea rezultatelor, Marian Lupu, care este decis să candideze şi la alegerile ce se vor repeta în decurs de 30 de zile. Marian Lupu a mai spus că deputaţii comunişti "ar fi fost ţinuţi închişi", ca să nu participe la alegerea preşedintelui. Premierul Vlad Filat s-a arătat surprins de intenţia lui Marian Lupu a de candida din nou, menţionând că acest lucru trebuie discutat în cadrul Alianţei. El a mai spus că la următorul tur trebuie să fie create toate condiţiile ca preşedintele să fie ales. Cel mai optimist s-a arătat liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, care consideră că deputaţii vor conştientiza că dacă nu se va alege un preşedinte, vor fi organizate alegeri anticipate. UPDATE 2: Alegerea preşedintelui a eşuat, din nou, în parlamentul de la Chişinău. La procedura de votare au participat 62 de deputaţi, dar trei dintre aceştia, care au părăsit recent Partidul Comuniştilor, au demonstrat public că au votat împotriva lui Marian Lupu, singurul candidat. Potrivit Agerpres, Comisia specială pentru desfăşurarea alegerilor preşedintelui urmează să anunţe în scurt timp rezultatul alegerilor. UPDATE 1: În parlamentul de la Chişinău a început procedura de alegere a preşedintelui. La votare şi-au anunţat participarea 62 de deputaţi, dar trei dintre aceştia, care au părăsit recent Partidul Comuniştilor, au anunţat că vor vota împotriva unicului candidat, Marian Lupu. Pentru alegerea şefului statului sunt necesare cel puţin 61 de voturi.
Eşecurile repetate în alegerea unui preşedinte a condus la crearea unei crize politice care durează de aproape trei ani. În această perioadă au existat cinci tentative de alegere a şefului statului, dar toate au eşuat.
La scrutinul de astăzi a fost înregistrat un singur candidat - Marian Lupu, liderul Partidului Democrat, preşedintele parlamentului, care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte interimar al Republicii Moldova. El candidează a treia oară pentru această funcţie. Pentru candidatura lui Lupu au semnat 57 de deputaţi, membri ai Alianţei pentru Integrare Europeană. Pentru alegerea şefului statului sunt necesare 61 de voturi, adică 3/5 din numărul total de deputaţi. Opoziţia comunistă a anunţat de mai multe ori că nu va vota pentru Marian Lupu, la fel ca şi grupul de disidenţi care a părăsit recent Partidul Comuniştilor. Totuşi, Marian Lupu a lăsat să se înţeleagă că ar exista câţiva deputaţi comunişti dispuşi să-l voteze.
Alegerea preşedintelui are loc şi în contextul unor neînţelegeri tot mai vizibile în interiorul Alianţei pentru Integrare Europeană. Partidul Liberal Democrat, condus de premierul Vlad Filat, a cerut garanţii suplimentare că Marian Lupu nu se va coaliza cu comuniştii dacă va fi ales preşedinte. Liderii Alianţei au decis în această săptămână că vor semna o anexă suplimentară la Acordul de constituire a AIE în acest sens.
Două legislative de la Chişinău au eşuat deja de patru ori în tentativa de alegere a preşedintelui în ultimii aproape trei ani. Primele două au avut loc în mai şi iunie 2009, după scrutinul legislativ din 5 aprilie. Atunci, comuniştii deţineau 60 de mandate de deputat şi le-a lipsit un singur vot pentru alegerea Zinaidei Greceanîi, propusă de ei pentru funcţia de preşedinte. În urma celor două eşecuri, fostul preşedinte Vladimir Voronin a fost nevoit să dizolve parlamentul şi să anunţe alegeri anticipate. Acestea s-au desfăşurat la 29 iulie 2009, iar comuniştii au pierdut majoritatea parlamentară, pe care au deţinut-o mai bine de opt ani.
Greu de ales
Alte două tentative au avut loc în noiembrie şi decembrie 2009, atunci Marian Lupu a fost candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană, dar nu a fost susţinut de comunişti. În urma acestui eşec, la 28 noiembrie 2010 au avut loc noi alegeri parlamentare anticipate. La 18 noiembrie 2011 urma să se desfăşoare un nou scrutin pentru alegerea preşedintelui, care nu a mai avut loc deoarece, în premieră pentru Republica Moldova, nu s-a înregistrat niciun candidat.
Între timp, Alianţa aflată la guvernare a încercat modificarea Constituţiei ca şeful statului să fie ales prin vot direct. Partidele membre nu au ajuns însă la un numitor comun în privinţa unui noi proiect al Constituţiei, iar un referendum a eşuat la 5 septembrie 2010, din cauza participării reduse la vot.
Dacă alegerea preşedintelui va eşua şi de această dată, parlamentul va putea să mai iniţieze o dată procedura de alegere a şefului statului în decurs de 30 de zile. Dacă nici atunci nu va înregistra un succes, legislativul urmează să fie dizolvat.