Mircea Toma, de la agenţia de monitorizare a presei Active Watch, a explicat că această campanie împotriva jurnaliştilor corespondenţi pentru publicaţii din străinătate şi a ziariştilor străini are toate şansele să să se ridice la nivelul unui instrument de intimidare pentru toţi oamenii de presă. „Eşti cu noi, e bine, eşti contra noastră, ai belit-o”, a spus el plastic. Asta pentru că intervenţia unor politicieni care au acuzat jurnaliştii fără să aibă dovezi a transformat deja acest scandal într-o „vânătoare de vrăjitoare”.

Situaţie similară: Armaggedon 2

Tot Toma a vorbit despre un „deja vu” pe care îl are, referindu-se la un moment similar. „Adrian Năstase, premier la acea vreme, urma să plece într-un tur în câteva capitale europene. Înainte de plecarea lui a fost pus în circulaţie pe net un document care se numea Armaggedon 2 şi în care se vorbea despre relaţiile lui Adrian Năstase cu diverse structuri de crimă organizată. Faptul că acest document, care era o combinaţie de informaţii deja publicate în presă, a fost trimis pe mai multe adrese de e-mail a stârnit furia instituţională a Guvernului, care a făcut o cercetare rapidă şi a arestat un tânăr inginer care făcuse serviciul de a trimite pe e-mail documentul, Ovidiu Iane. Şi Ciuvică a fost reţinut la domiciliu. Au fost intervenţii foarte energice, lucru care a fost transmis la Televiziunea Publică cu imagini din timpul interviului lui Iane, care părea un mare infractor prins asupra faptului că strica imaginea României în străinătate. Era o acuzaţie de tipul anilor ‘80. A fost o reacţie a societăţii civile. Am pus pe net mesajul şi am invitat procurori să ne aresteze. Sub presiunea ridicolului premierul Năstase l-a eliberat şi şi-a cerut scuze”, povesteşte Mircea Toma.

Declaraţii de impact asupra presei din România

La conferinţa de miercuri au fost prezente două jurnaliste ale căror nume au fost menţionate des în ultima perioadă în publicaţii şi la televiziune, Liliana Ciobanu şi Carmen Valică. „Luni, ziarul Cotidianul a publicat un articol în care spunea că sunt un agent plătit de serviciile de informaţii externe, că aş facilita propagarea anumitor intoxicaţii în presa din România, că aş fi spion, că firma mea ar fi primit bani”, spune Liliana Ciobanu, jurnalist freelance care colaborează cu CNN şi The Economist.

Ea a explicat că a trimis un drept la replică vizavi de aceste afirmaţii, dar nu l-a primit. Deoarece publicaţiile cu care colaborează, în ciuda sprijinului pe care i l-au arătat, aşteaptă rezolvarea conflictului, jurnalista a decis să dea în judecată cotidianul.ro. „Încearcă să se inducă ideea că jurnaliştii corespondenţi pentru publicaţiile din străinătate sunt o maşinărie de propagandă împotriva actualului guvern. Mi se pare foarte riscant şi foarte periculos şi ar putea avea un impact foarte puternic asupra presei din România”, consideră Liliana, dincolo de impactul pe care l-au avut aceste articole asupra ei.

Carmen Valică, corespondent la Bruxelles se află într-o postură asemănătoare, doar că, în cazul ei, informaţiile care îi pot distruge credibilitatea ca jurnalist au fost propagate de un senator. „Mi se pare foarte grav ca senator să aduci la o emisiune televizată nişte acuzaţii care nu au nicio dovadă”, spune ea despre Dan Şova. „Este vorba de profesia mea. Nimic nu este adevărat din ce s-a spus şi scris pe bloguri, este vorba de defăimare”, adaugă jurnalista.

Ca urmare a acestor acuzaţii Carmen Valică a înştiinţat Consiliul de Administraţie al Radioului Public, a vorbit Comisiei de onoare a acestuia şi a sesizat Consiliul Naţional al Audiovizualului pentru dezechilibru. „La Antena 3 mi-a fost spus numele pe post, au fost formulate aceste acuzaţii, din nou, fără ca nimeni să mă întrebe, să obţină o opinie care să echilibreze cât de cât informaţia”, explică jurnalista decizia de a sesiza CNA.  

Horia Roman Patapievici: „Este o campanie de defăimare”
La conferinţa de presă a fost prezent şi preşedintele ICR, Horia Roman Patapievici, institului fiind atacat direct în declaraţii de Dan Şova, Norica Nicolai şi Crin Antonescu. „Este o campanie de defăimare. Este o campanie combinată de denigrare a Institutului Cultural Român şi de character assassination împotriva mea”, consideră Patapievici.

În declaraţii a fost subliniat faptul că jurnaliştii străini care au creat o imagine proastă României sunt pe „ştatul de plată al ICR”. Preşedintele institutului a explicat în ce consta programul pornit în 2006, un program prin care ICR a încercat să furnizeze traducători tineri. Aceştia au venit din toate colţurile Europei şi, pe lângă cursurile de la Universitatea din Bucureşti, au fost puşi în contact cu viaţa culturală românească, în special zona underground, tânără.

Bursierii ICR au trimis şi o scrisoare prin care cer Guvernului să retracteze toate informaţiile false vehiculate în presă. „Refuzăm să fim folosiţi ca arme într-un conflict politic în care nu suntem implicaţi în niciun fel şi cerem Guvernului şi Parlamentului României să se delimiteze de cei care au demarat această campanie obsecenă”, spun aceştia într-un comunicat.