Nu este un secret faptul că președintele Luiz Inácio Lula da Silva (PT) are o obsesie narcisistă cu privire la construirea propriei persoane, în special pe scena internațională.
Lider ca puțini alții în istoria Braziliei, și-a văzut slăbit prestigiul intern, indicat de popularitatea de peste 80% la sfârșitul celui de-al doilea mandat. A urmat apoi colapsul economic și demiterea succesoarei sale, asocierea aproape imediată a PT (Partidul Muncitorilor) cu acte de corupție și, în final, arestarea. Nici măcar revenirea prin intermediul victoriilor judiciare, eliberarea din închisoare și alegerile din 2022 nu i-au redat lui Lula toată strălucirea.
Reprezentantul PT l-a învins pe Jair Bolsonaro (PL) cu doar 1,8 puncte procentuale, confruntându-se cu o respingere similară cu cea a predecesorului său și cu o posibilă opoziție puternică.
Pentru publicul exterior însă, Lula părea să rămână mai mult sau mai puțin neatins. Produs al unei povești de viață unice, sporită de un marketing eficient, figura sa a continuat să încânte publicul, mai ales în Europa. Aceasta până în prezent. Lipsa unui proiect strategic al guvernului, atitudinile președintelui au provocat uimire, inclusiv pentru că acesta avea teme favorabile de explorat, cum ar fi clima.
Apropierea de China, fapt explicabil prin relațiile comerciale semnificative, a fost însoțită de declarații antiamericane tipice stângismului regional. Provocate, SUA au muşcat prin critici şi au fluturat promisiunea de a mări de zece ori banii pentru Fondul Amazonia. Dar miezul problemei, ce parte va alege Lula, rămâne incert. În mod ideal, nu ar trebui să fie nevoie să opteze. Aceasta este, însă, o decizie dificilă, având în vedere presiunile unei lumi în care disputele dintre Occident și adversarii săi includ chiar și o confruntare reală, în Ucraina.
Lula crede că Ucraina ar trebui să cedeze teritoriu Rusiei
Un exemplu clar în acest sens este replierea tactică a președintelui referitor la problema ucraineană. De la campania electorală, el insistă asupra ideii că atât guvernul de la Kiev, cât și cel de la Moscova sunt de vină. Din punct de vedere diplomatic, teza este modestă - Vladimir Putin a fost cel care a apăsat pe trăgaci.
Lula a mai sugerat că Ucraina ar trebui să cedeze teritoriu, l-a trimis pe mentorul său internațional, Celso Amorim, la Moscova și l-a primit pe ministrul de externe rus, Serghei Lavrov.
A fost criticat de la Washington la Kiev. Acum, începând în Portugalia un turneu printre țările bogate, neagă faptul că a susţinut ceea ce a susţinut, încercând să revină în punctul în care doar a sugerat crearea unui "club al păcii" al țărilor neutre. Ca și în 2010, când a încercat să medieze un acord nuclear în Iran, Lula a gafat. Are ocazia să se corecteze și chiar să câștige un loc în fotografie în 2023, dar trebuie să știe că nu va fi cel mai în faţă, scrie Folha Online (Rador)