Alianța va adopta, la summitul de la Newport, un plan de reacție rapidă la o eventuală agresiune externă, care implică și trupe amplasate constant la granițele ruse.

NATO a confirmat, pentru prima dată, că va instala baze militare permanente în estul Europei, ca răspuns la agresiunea rusă din Crimeea și implicarea Moscovei în criza în derulare din estul Ucrainei.

„Răspunsul meu scurt este da, aliații noștri din est vor fi mulțumiți când vor vedea ce prevede concret noul nostru plan de apărare”, a răspuns secretarul-general al Alianței, Anders Fogh Rasmussen, întrebat de un reporter al ziarului britanic The Guardian dacă NATO va amplasa baze permanente în estul Europei, așa cum Polonia, România și țările baltice au cerut în mod repetat.

Diviziuni depășite

Acesta este primul răspuns tranșant dat de blocul militar, după ce, până acum, s-a limitat la a asigura aliații din flancul estic, îngrijorați de mișcările Rusiei, că NATO îi va proteja în cazul unei eventuale agresiuni militare ruse. Rasmussen a mai subliniat că la summitul Alianței, de săptămâna viitoare, toate divergențele dintre țările membre cu privire la relocarea de forțe în estul Europei vor fi depășite. El a mai explicat că aliații vor adopta un plan de acțiune rapidă care va permite reacții ferme la eventuale amenințări la adresa securității NATO. „În esență, în viitor veți asista la o prezență mai vizibilă a Alianței în estul Europei”, a subliniat el.

Declarațiile ferme ale lui Rasmussen contrazic însă poziția exprimată, săptămâna trecută, la Riga, în Letonia, de cancelarul german Angela Merkel care a infirmat posibilitatea unor baze NATO permamente în țările baltice. Ea a explicat atunci că între NATO și Rusia există un acord, semnat în 1997 și în baza căruia Alianța nu poate amplasa astfel de baze permamente pe teritoriul noilor membri. Țările baltice contestă însă acest argument, subliniind că Rusia i-a încălcat prima prevederile când a decis invadarea Crimeii.

Trupe prin rotație

Spania, Franța, Italia și Germania se opun unei prezențe NATO permanente la granițele Rusiei, de teamă să nu irite Moscova, în timp ce SUA și Marea Britanie susțin o astfel de măsură. Pentru a împăca ambele tabere, la summitul de săptămâna viitoare, aliații vor evita să folosească termenul „permanent” în documentele oficiale. Pe teren însă, este vorba de trupe amplasate constant la est de vechea Cortină de Fier.

„Pot fi trupe mobilizate prin rotație, cu frecvență ridicată. Esențial este că un potențial agresor trebuie să știe că, dacă numai se gândește la un atac împotriva unui aliat NATO va da piept nu doar cu soldații din țara respectivă, ci și cu trupe NATO” a mai avertizat Rasmussen.

Cel mai probabil, placa turnantă a noilor desfășurări de trupe în estul Europei va fi baza militară de la Szczecin, din Polonia, singura operată de Alianță în fostul bloc comunist. O decizie care va irita Moscova și mai mult este cea de sporire asistenței militare date Ucrainei. Președintele ucrainean Petro Poroșenko va participa la summitul NATO de la Cardiff unde va negocia direct această cooperare.

Rușii vor acces dinspre Crimeea

Luptele au continuat ieri în estul Ucrainei, ciocnirile armate fiind concentrate la Novoazovsk, un oraș pe coasta Mării Azov, situat la câțiva kilometri de granița rusă. Armata ucraineană a anunțat că trei elicoptere militare rusești au pătruns în spațiul aerian al Ucrainei, cel mai probabil pentru misiuni de recunoaștere.

De asemenea, surse din Ministerul Apărării de la Kiev a dezvăluit că o coloană de blindate și sisteme de rachete Grad a fost reperată ieri, fără însemne militare, dar care, cel mai probabil, provine de peste graniță. Analiștii susțin că rușii încearcă să deschidă un nou punct de acces pe teritoriul ucrainean, dinspre mare, care să asigure o conexiune cu trupele ruse din Crimeea. Peninsula a fost anexată Rusiei în urma unui referendum controversat din martie.