După ce Laura Codruța Kovesi a declarat că nu vede nimic ilegal în protocolul pe care l-a semnat cu șefi SRI în 2009, deorece astfel de protocoale existau încă din 2003, un fost procuror anticorupție i-a dat replica. Alexandru Chiciu, fost șef al secției penale a PNA a declarat că documentul semnat în 2003 nu obliga procurorii să raporteze serviciului secret ce au făcut cu sesizările primite.

Avocatul Alexandru Chiciu, fost șef al secției penale a Parchetului Național Anticorupție (PNA, devenit DNA),  în perioada 2002-2005, reacționat după ce Laura Codruța Kovesi  a declarat, în mai multe intervenții în media, că nu vede nimic ilegal în protocolul semnat între Parchetul General și SRI, în 2009, desecretizat, recent de cele două instituții, întrucât astfel de protocoale existau încă din 2003.

„Așa este, însă acela (din 2003 n.r.) viza strict o Metodologie de colaborare prin care Serviciul de Informații să furnizeze informații relevante privind unele infracțiuni de mare corupție către parchetul nostru, a declarat Alexandru Chiciu pentru Q Magazine.

Acesta a adăugat: „Să nu uităm că la data la care s-a înființat PNA, eram cinci procurori într-un singur birou din clădirea Parchetului General. Nu aveam nici dotarea și nici mijloacele tehnice de care a beneficiat ulterior DNA. Ca atare, pentru a ne îndeplini misiunea de combatere a corupției, definitorie pentru PNA, aveam nevoie să primim informații relevante întrucât înainte de a semna această Metodologie cu SRI, activitatea noastră era destul de slabă. Ulterior, când am început să primim sesizări de la SRI, activitatea noastră s-a îmbunătățit. Sunt câteva chestiuni fundamentale pe care as vrea să le precizez:

• Niciodată, cât am fost procuror în PNA, nu au existat nici în teorie, nici în practică în baza acestei Metodologii, echipe comune cu SRI.
• Documentul semnat în 2003 nu obliga procurorii să raporteze SRI-ului în termen de 60 de zile, și în niciun alt termen, ce au făcut cu sesizările primite”.

Protocoale, după un model american, sancționat de Justiția din SUA

Mai multe surse juridice consultate de Q Magazine arată că protocolul dintre SRI și toate instituțiile au avut ca model celebrul USA Patriot Act, votat de congresul american în octombrie 2001, imediat după atentatele teroriste de la New York. Conform acestui document, serviciile de informații americane puteau să intercepteze și să fileze orice cetățean american, și nu numai, sub pretextul prevenirii unor potențiale atacuri teroriste. Însă, mai multe abuzuri făcute în baza Patriot Act, prin care oamenii au fost spionați, percheziționați și arestați au fost condamnate de Curtea Supremă de Justiție a SUA.

Cazul Antoine Jones

A devenit celebru , în acest sens, cazul lui Antoine.Jones, proprietarul unui club de noapte, care a fost urmărit, fără mandat, prin atașarea, la mașina pe care o conducea, unui sistem GPS.  A fost arestat, fiind acuzat că face parte dintr-o rețea de trafic de droguri care alimenta financiar o rețea teroristă. Curtea Supremă de Justiție a SUA a arătat că baza în virtutea căreia au acționat procurorii federali, Patriot Act, este ilegală, încălcându-i lui Jones drepturile fundamentale prevăzute de Constituția americană.

Reacții întârziate și timide din partea sistemului judiciar

Alexandru Chiciu arată că sintagma „și alte infracțiuni grave”, inclusă în protocolul din 2009, semnat de Codruța Kovesi  și de George Maior, alături de Florian Coldea și procuroarea Gabriela Scutea, pentru Tiberiu Nițu, lasă loc interpretărilor. „Orice poate fi infracțiune gravă”,  susține Chiciu. Acesta a mai precizat că niciodată în perioada cât a fost procuror șef în PNA nu a văzut „niciun ofțer SRI în clădire”.

Chiciu spune că așa cum sistemul judiciar american a sancționat de mai multe ori abuzurile făcute în numele Patriot Act, la fel s-a întâmplat, ulterior, și în România.

„Curtea Constituțională,  prin hotărârea 51/2016, a scos complet SRI din dosarele penale în care nu avea ce să caute. Protocoalele NU generează probe. Ele se bazează pe legi, legi care au fost amendate de CCR și ÎCCJ, probele existente fiind excluse din dosar.  O serie de judecători curajoși de la ÎCCJ, și nu numai, au anulat din dosarele întocmite de DNA înregistrări făcute în baza acestor protocoale. Francisca Vasile este unul dintre ei, la fel cum cei patru judecători din completul condus de Iulian Dragomir a pronunțat, în cazul familiei Cosma, o decizie corectă privind rejudecarea acestui caz din cauza probelor false incluse în dosar. Este adevărat că sistemul  judiciar din România a sancționat timid, poate și târziu uneori, dar normalizarea acestor aspecte le aparține totuși judecătorilor. Să nu uitam acest fapt!”, a mai spus avocatul Alexandru Chiciu.