Recensământ Republica Moldova. Tot mai mulți oameni se identifică români
- Ana Munteanu
- 30 ianuarie 2025, 17:55

Numărul cetățenilor din Republica Moldova care se identifică români și care vorbesc limba română a crescut semnificativ. Din cele 2,4 milioane de cetățeni recenzate la Recensământ, ponderea populației care s-a declarat moldoveni este de 77,2% față de 75,3% în anul 2014, iar români 7,9%, față de 6,7%, acum zece ani. Datele au fost prezentate joi de reprezentanții Biroului Național de Statistică (BNS), în urma realizării Recensământului din anul 2024.
Majoritatea cetățenilor care au declarat limba română ca limbă maternă sunt din Chișinău
Cu referire la limba maternă, 49,2% din cetățeni au declarat limba moldovenească ca limbă maternă și 31,3% - limba română. Astfel, ponderea persoanelor care a declarat limba română ca limbă maternă este în creștere cu 8,1 puncte procentuale, față de recensământul din 2014 (23,2%). Totodată, ponderea celor care au declarat limba moldovenească drept limbă maternă este în scădere cu 7,8 puncte procentuale (56,9% în 2014).

Date Recensământ. Sursa foto: BNS
Dintre alte limbi declarate ca limbă maternă se remarcă limba rusă - cu 11,1%, urmată de găgăuză cu 3,8%, ucraineană cu 2,9% și bulgară - 1,2%. Cea mai mare parte a cetățenilor care au declarat limba română ca limbă maternă sunt cei din municipiul Chișinău (47,9%). La fel, limba găgăuză este vorbită în UTA Găgăuzia (77,7%), ucraineană în regiunea Nord (6,3%) și bulgară în regiunea Sud (6,7%). Limba rusă prezintă o pondere mai semnificativă în regiunea Nord (13,0%) și mediul urban din toate regiunile.
În ce limbă vorbesc moldovenii
Deși apropiată ca structură de limba maternă, limba vorbită de obicei prezintă unele diferențe. Conform declarațiilor populației recenzate, vorbitorii de limbă moldovenească constituie 46,0% din populație, iar de limbă română - 33,2%. Însumate, acestea atestă o creștere cu 0,5 puncte procentuale, în comparație cu recensământul din 2014.

Date Recensământ. Sursa foto: BNS
Ponderea limbii ruse, ca limbă vorbită de obicei, este mai mare decât a celorlalte limbi, reprezentând 15,3%. Ponderea celorlalte limbi vorbite este mai mică: găgăuză 2,3%, ucraineană 2%, bulgară 0,8% și romani 0,3%.
Astfel, față de recensământul anterior, se atestă o creștere semnificativă a ponderii limbii române ca limbă vorbită de obicei, cu 9,5 puncte procentuale. La fel, se înregistrează o sporire moderată a ponderii limbii ruse - cu 0,7 puncte procentuale. În același timp, se atestă o scădere nesemnificativă a ponderii limbilor ucraineană, găgăuză și bulgară.
Populația Republicii Moldova, în scădere
Potrivit datelor anunțate de BNS, populația Republicii Moldova constituie 2,4 milioane de cetățeni în anul 2024, față de 2,7 milioane în anul 2014. Astfel, numărul populației (cu reședință obișnuită) a scăzut cu circa 13,9% în ultimii zece ani. Descreșterea a fost influențată de reducerea sporului natural și soldul negativ al migrației externe. Ponderea populației urbane a crescut de la 38,5% până la 46,4%.
Analiza numărului populației pe regiuni de dezvoltare atestă o creștere a numărului populației în municipiul Chișinău până la 719,7 mii persoane. Cifra este cu 16,7% mai mare față de anul 2014. Cea mai semnificativă scădere s-a înregistrat în regiunea de Sud, al cărei populație a constituit 306,1 mii de persoane (cu 26,0% mai puțin decât în 2014). Populația regiunii de Nord a scăzut cu 23,4%, a regiunii Centru cu 21,3%, și cea din UTA Găgăuzia cu 15,3%.

Date Recensământ. Sursa foto: BNS
Ponderea femeilor a continuat să fie predominantă. În 2024, aceasta a constituit 1269,8 mii persoane sau 52,9% din total populație (comparativ cu 52,0% în 2014). Totodată, populația masculină a constituit 1131,4 persoane sau 47,1% din cetățenii țării (comparativ cu 48,0% în 2014).
Analizând distribuția populației pe grupuri de vârstă se constată că, grupul de 65 de ani și peste a constituit 437,2 mii de persoane. Cifra înregistrează o creștere în structura populației de la 11,3% în anul 2014 la 18,2% în 2024, astfel procesul de îmbătrânire a populației progresând.
Majoritatea persoanelor recenzate s-au declarat ortodocși (95,0%). Dintre minoritățile confesionale, mai reprezentative s-au declarat: baptiști (1,1%), martorii lui Iehova (0,7%), penticostali (0,5%), adventiști (0,3%). Totodată, s-au declarat atei 0,6% și fără religie 0,8%.
Populația țării în majoritate absolută este născută în Republica Moldova (95,9%). Ponderea mai mare este în mediul rural, unde 98,1% sunt născuți în țară.
Perioada de recenzare a cetățenilor
Recenzarea populației a fost desfășurată în perioada 8 aprilie - 7 iulie 2024, urmată de realizarea Anchetei postrecenzare în perioada 15 iulie - 11 august 2024. În cadrul Recensământului 2024 au fost recenzate circa 2,4 milioane de persoane, care includ atât cetățeni cu reședință obișnuită, cât și cele fără reședință obișnuită în Republica Moldova. Totodată, în perioada sus-menționată au fost recenzate peste 1,6 milioane de locuințe, inclusiv cele ocupate, secundare și neocupate.
Recensământul se desfășoară o dată la zece ani, fiind o activitate de amploare națională care oferă tabloul demografic complet al țării. Datele colectate în urma recensământului vor oferi informații pentru elaborarea politicilor publice, naționale și locale, necesare pentru dezvoltarea economică și socială a țării.