Stațiunile balneare. Cea de-a IV-a ediție a Zilelor Arhitecturii Balneare a fost organizată la Govora, Vâlcea. Acest eveniment a reunit arhitecți, istorici, artiști plastici și alți specialiști în patrimoniu care văd în vechea și faimoasa stațiune balneară un adevărat muzeu în aer liber.
„Vrem să arătăm că și cu resurse foarte puține se pot face foarte multe lucruri”, au explicat autorii ghidului
„Ghidul de bune practici pentru Băile Govorp, premieră la nivel național
Este important de precizat că nu este primul ghid de bune practici din țară, dar reprezentă o premieră națională. Deoarece are ca studiu de caz arhitectura balneară de la Băile Govora. Ordinul Arhitecților din România (OAR) a realizat mai multe ghiduri de bune practici adresate mai ales zonelor rurale. De asemenea, există o stațiunea balneară care are propriul ghid.
Stațiunea Băile Govora / Sursă foto: dreamstime.com
Este vorba de stațiunea Borsec din Harghita, al cărei ghid a fost conceput în anul 2009 la inițiativa Primăriei. Arhitectul Ștefania Hîrleață a spus că Primăria a plătit sume mari de bani pentru întocmirea acestui ghid, iar totul a pornit de la ideea că în stațiune a apărut o casă vopsită roz.
„Studiul pe care noi l-am făcut, pe lângă faptul că reprezintă o inițiativă a societății civice, este mult, mult mai complex și elaborat decât cel de la Borsec. Practic, este cumva primul de amploarea acesta și explică mult mai multe lucruri. Deci nu putem spune că e primul ghid de bune practici din țară, ci că este primul ghid pe o stațiune balneară de o complexitate atât de mare”, a explicat Hîrleață.
Soluții pentru protejarea clădirile istorice
Ștefania Hîrleață și Radu Tîrcă, originar din Govora, au fost cei care au venit cu ideea de a reduce la viață Băile Govora în lucrările lor de licență. Cei doi au fondat StudioGovora. Și au reușit să recruteze o întreagă comunitate din care fac parte specialiști din toate categoriile. Toți au înțeles ce potențial are o astfel de inițiativă. Dar și modul în care acest demers poate proteja patrimoniul istoric construit.
Membrii StudioGovora au făcut documentarea în teren. Inclusiv despre clădirile care au dispărut din zonă, au colaborat cu istorici și arhiviști și au creat ghidul de bune practici. De asemenea, ei au restaurat un foișor interbelic și au pus în siguranță o vilă istorică. Toți membrii StudioGovora au creat schițe despre cum ar putea fi restaurată sau în ce ar putea fi transformată stațiunea.
Ulterior, ei și-au prezentat toate ideile, demersurile și proiectele la Bienala de Arhitectură de la Veneția. Demersurile făcute de StudioGovora au drept scop de a arăta că această stațiune, dar și altele, au nevoie să fie conservate dacă nu există fonduri suficiente pentru refacerea completă a clădirilor.
Orice ruină poate deveni o clădire funcțională și atractivă în stațiunile balneare
Arhitectul Ștefania Hîrleață a explicat că prin construcția foișorului interbelic din 1938 a vrut să arate că o clădire care era o ruină poate să devină funcțională și atractivă pentru turiști. De asemenea, arhitectul a subliniat că prin punerea în siguranță a Vilei Ivanovici a arătat alături de StudioGovora că o clădire are nevoie de întreținere constantă chiar dacă nu mai este folosită.
Această vilă este singurul imobil de patrimoniu din Govora nerestaurat și se află în proprietatea statului. Hîrleață a mai adăugat că vila are nevoie de conservare, de minimum de întreținere și să fie apărată de ploaie. În caz contrar, costurile de intervenție ar putea ajunge la niveluri mult mai mari.
„Necesită doar o mică întreținere ca să poți după aceea mai ușor să faci un proiect pentru ea. Ca să o salvezi practic de la dispariție. Vrem să arătăm că dacă ar vrea cineva, și-ar dori cu adevărat să facă ceva, nu este nevoie de foarte mult, ci în primul rând de voință.
Din partea comunității... Comparativ cu o instituție publică, care are la dispoziție resursele și pârghiile necesare, resursele noastre sunt infime, dar cumva reușim să facem proiecte ce poate ar fi trebuit să vină de la nivel de administrație”.
Inițiativa de la Govora a fost finanțată prin timbrul de arhitectură
Un număr foarte mare de clădiri din Govora au avut nevoie de lucrări de reparații, reabilitare sau restaurare. Membrii StudioGovora au observat potențialul ridicat de dezvoltare al stațiunii balneare și astfel au decis că este nevoie să fie realizat un set de reguli privind intervenția asupra clădirilor și a spațiului public.
Multe dintre aceste clădiri emblematice poartă semnătura unor mari arhitecți, printre care se numără: Dimitrie Maimarolu, Arta Cerchez, Ștefan Ciocîrlan, Gheorghe Simotta, Ernest Doneaud, Virginia Andreescu Haret.
„Am prezentat pe scurt ce-și dorește ghidul, de unde ne-a venit ideea, motivația pentru care l-am conceput”, au menționat autorii ghidului despre lansarea de la Râmnicu Vâlcea.
Dan Felix Paraschiv, vicepreședinte OAR Cultură Profesională și coordonator al punctului de lucru Râmnicu Vâlcea din cadrul filialei Sibiu - Vâlcea, a declarat că inițiativa de la Băile Govora a fost finanțată de OAR prin timbrul de arhitectură.
Ce conține ghidul de bune practici
„Ghidul nu vine cu soluții despre bani, vine cu recomandări despre cum ar putea să fie păstrate, protejate și îngrijite stațiunile balneare istorice, apelând la tehnici tradiționale, materiale sau la specificul local, la moștenire și caracteristicile tradiționale, istorice.
Practic, despre cum să ții cont de ceea ce există, să nu strici și să construiești sau să restaurezi”, a detaliat istoricul de artă Irina Leca despre îndrumarul care are drept scop să ajute proprietarii de clădiri istorice.
Băile Govora, stațiune balneară din Râmnicu Vâlcea / Sursă foto: dreamstime.com
Ștefania Hîrleață a explicat că proprietarii acestor clădiri nu știu ce se facă când vine momentul să intervină. Mulți dintre ei sunt tentați să înlocuiască ferestrele cu termopan, dar acest lucru nu este indicat fără să fie făcută o analiză în prealabil.
Arhitectul a subliniat că proprietarul trebuie să țină cont de anumite aspecte, precum tipul de fereastră potrivit, împărțirea ferestrei în concordanță cu arhitectura. De asemenea, proprietarul trebuie să respecte legislația în vigoare. Este important de precizat că orice intervenție de acest gen are nevoie de un proiect realizat de un specialist. Iar în multe cazuri este nevoie și de o autorizație de construcție.
Regulamentele de orbanism, completate de ghidul de bune practici
Inițiatorii ghidului au explicat că acest îndrumar ar trebui să devină o practică la nivelul tuturor administrațiilor publice, să fie susținut și impus. De asemenea, StudioGovora cere autorităților să completeze regulamentele locale de urbanism cu acest ghid.
„Spre exemplu, primăriile nu au pe stradă panouri cu «Așa da» ori «Așa nu». Ca omul simplu care nu înțelege termenii complicați de arhitectură să știe ce nu are voie. Partea aceasta de traducere a regulamentelor, a normelor de construcție ar trebui să vină din partea autorității. Ar trebui să existe oameni în administrația publică meniți să verifice – arhitectul șef, compartimentul de urbanism.
Primăriile și Consiliile Județene, teoretic, ar putea acorda fonduri, împrumuturi, finanțări celor care vor să-și îngrijească astfel de case istorice și nu numai. Am identificat astfel de soluții. Dar partea aceasta de politici publice nu există în ghid, pentru că fiecare își stabilește cum alocă bugetul pe care-l are”, a subliniat Irina Leca.
Harta meșterilor din România
Membrii StudioGovora au observat o lipsă a meșterilor, a celor care sunt specialiști în restaurarea construcțiilor istorice. Hîrleață a spus că în acest moment este disponibilă pe internet o hartă a meșterilor. Unde pot fi găsiți specialiști în întreaga țară. Oricine poate accesa această hartă în mod gratuit. Este important de precizat că există două site-uri, unul dedicat meșterilor în construcții și altul meșteșugarilor.
Un proiect asemănător ar putea fi implementat și în stațiunea Băile Govora pentru ca localnicii să îi poată contacta pe meșterii locali. Primăria Băile Govora s-a arătat interesată de Ghidul de bune practici elaborat de StudioGovora. Aceste îndrumar a fost supus dezbaterii înainte de a deveni public și a fost prezentat în timpul unei ședinte a Consiliului Local.
„Cei de la Primărie au spus că-l vor adopta ca act oficial, ceea ce s-a întâmplat cumva, adică l-au publicat pe site și au format o Comisie tehnică de urbanism... Ce ar mai putea să facă în plus ar fi ca arhitectul-șef să țină cont de el în momentul în care eliberează autorizații de construcție sau certificate de urbanism, evident respectând rigorile legii, dar să îndrume cetățenii spre a respecta și ghidul”, au mai spus inițiatorii ghidului pentru Adevărul.