Noua lege ce urmează să fie votată astăzi în plenul Camerei lasă disciplina religie în trunchiul comun, fără ca elevii să poată alege altă materie.

Religia rămâne neclintită din orarul elevilor, clasa a IX-a va fi cuprinsă în anii de gimnaziu, istoria şi geografia vor fi studiate de elevii minoritari în limba română. În plus, copiii vor face obligatoriu 12 clase. Acestea sunt principalele modificări aduse noii legi a educaţiei, care iese astăzi aproape „cu forţa” din comisiile Camerei Deputaţilor.

„Dezbaterile nu vor fi prelungite, chiar dacă parlamentarii nu vor întocmi raportul final. Actul normativ va fi votat oricum în plenul Camerei”, avertizează reprezentanţii guvernului, care vor să accelereze adoptarea legii.

În ceea ce priveşte titularizarea, aceasta rămâne la nivelul unităţii de învăţământ care, potrivit noii legi, va organiza aceste examene. „Acest lucru ne ne mul ţumeşte şi suntem hotărâţi să pichetăm marţea viitoare sediul parlamentului”, susţin reprezentanţii sindicaliştilor, care ameninţă cu greva generală şi boicotarea examenelor naţionale.

Religie şi atât

Concret, pe perioada dezbaterilor, deputaţii au decis ca religia să rămână în trunchiul comun şi să fie obligatorie fără posibilitatea ca elevii să poată aleage o altă disciplină în locul acesteia, aşa cum era prevăzut în „penultima” formă a legii.

„Asta după ce Patriarhia Română a cerut sprijinul parlamentarilor pentru modificarea articolului respectiv”, spun pe la colţuri unii deputaţi care nu au fost de acord ca religia să fie materie obligatorie. Astfel, ca şi până acum, părinţii vor putea să refuze ca prichindeii lor să studieze această materie doar dacă fac o solicitare scrisă şi, astfel, „situaţia şcolară a acestuia se încheie fără această disciplină”.

Dezbateri aprinse au fost şi în ceea ce priveşte învăţământul în limba minorităţilor. La intrarea în parlament, legea prevedea ca elevii etnici să poată studia istoria şi geografia României în limba maternă, iar disciplina română să fie învăţată de către aceştia după o programă specială. Prima dintre prevederi nu a trecut însă, învăţarea istoriei şi geografiei fiind obligatorie în română.

Cinci ani de gimnaziu

Victorios că articolul din lege care prevede trecerea clasei a IX-a la gimnaziu a primit votul membrilor Comisiei pentru educaţie, Daniel Funeriu a acceptat amendamentul prin care învăţământul obligatoriu va fi de 12 clase până în 2020.

Propunerea venită din partea fostului ministru Ecaterina Andronescu a creat dezbateri şi anul trecut: pro obligativităţii liceului stă nevoia permanentă de perfecţionare a tinerilor pentru piaţa muncii, iar împotrivă faptul că în doar două alte ţări europene copii rămân în şcoală până la 18 ani şi niciun studiu nu a arătat încă efectele pozitive pe piaţa muncii. De această părere este Mircea Miclea.

În şcoală până la majorat

„În primul rând, societatea cere creşterea competitivităţii şi, chiar dacă ne referim la primul nivel de calificare (clasa a X-a) sau al doilea nivel de calificare (clasa a XII-a), elevii trebuie să fie pregătiţi mai bine. Cei care vor să intre în câmpul muncii trebuie să ştie să mânuiască aparate din ce în ce mai complexe, aşa că obligativitatea obţinerii certificatului de calificare este un parcurs normal în ţările UE. Până anul trecut, 95-97% dintre absolvenţii şcolilor de arte şi meserii îşi continuau studiile şi terminau liceul”, explică Ecaterina Andronescu.

„Doar Ungaria şi Olanda mai au liceul obligatoriu. Finlanda, care are cel mai performant sistem de învăţământ, cu cele mai bune rezultate la testele internaţionale, încheie învăţământul obli gatoriu la 16 ani. Pentru cele două ţări din UE care au şi liceul obligatoriu nu s-a demonstrat până acum că ar aduce un plus de valoare în sistem sau calitate pe piaţa muncii. În plus, povara va cădea pe părinţi, care vor fi constrânşi ştiind că, dacă nu-şi vor da copilul la liceu, vor fi amendaţi. Este posibil astfel să crească rata de abandon pe în vă ţământul obli gatoriu şi ajungem iar în coada Europei”, analizează şeful comisiei prezidenţiale, Mircea Miclea, cel care a elaborat Strategia pentru educaţie şi care a mai avut aceeaşi dezbatere şi anul trecut.

Acesta găseşte şi un alt argument pentru care s-a dorit prelungirea educaţiei obligatorii. „Se pare că nu mai avem argumente logice, ci idealizăm totul. Asta pentru că dă bine la electorat şi mai ales la profesori pentru care mesajul este «vă dăm norme berechet»”, mai spune Miclea.

În 2008, pentru prelungirea învăţământului obligatoriu de la opt la zece clase, Institutul pentru Ştiinţe ale Educaţiei (ISE) a realizat un studiu complex, în care peste 80% dintre repondenţi doreau prelungirea studiilor, însă doar 34% se gândeau ca prelungirea să cuprindă liceul.

„Este clar că beneficiarii direcţi sunt universităţile pentru că deja se ştie că cea mai mare parte dintre absolvenţii de liceu ajung şi la facultate. O lovitură o primesc meseriile”, a concluzionat Mircea Miclea.

„Se constată că la nivelul populaţiei persistă încă opinia conform căreia învăţământul profesional reprezintă o şcolarizare de nivel inferior. De altfel, orientarea către filiera profesională reprezintă în multe cazuri o soluţie de ultim moment, atunci când rezultatele la testele finale nu permit înscrierea elevilor la liceu”, arată raportul ISE.

„Doar Ungaria şi Olanda mai au liceul obligatoriu. Finlanda, cu cel mai performant sistem de educaţie, încheie învăţământul obligatoriu la 16 ani. Pentru cele două ţări din UE care au şi liceul obligatoriu nu s-a demonstrat până acum că ar aduce calitate pe piaţa muncii.“ MIRCEA MICLEA, şeful Comisiei prezidenţiale pentru educaţie

MODIFICĂRI

Educaţie şi pentru copiii fără „identitate”

Chiar şi pe ultima sută de metri, noi propuneri pentru legea educaţiei sunt aduse de politicieni şi de societatea civilă. Una dintre acestea prevede ca înscrierea la şcoală să nu fie con diţionată de existenţa unui certificat de naştere.

„Deşi niciun act normativ nu prevede în mod clar că pentru înscrierea la şcoală a unui copil este necesar certificatul de naştere sau că un copil fără certificat de naş tere nu poate fi înscris la şcoală, practica arată că multe unităţi de învăţământ refuză înscrierea acestor copii”, arată un comunicat al Organizaţiei „Salvaţi Copiii”.

O altă propunere este acordarea cupoanelor de creşă, care pot fi folosite doar în scop educaţional, pentru toţi copiii. Cuantumul acestora urmează să fie stabilit după adoptarea legii.