Preocupările specifice fiecărui regim par să guverneze politica dintre Coreea de Nord și cea de Sud.
Schimbări la vârf în Coreea de Sud
La Seul, un președinte conservator vrea să se distanțeze de predecesorii săi prin orientarea de dreapta. La Phenian, un dictator pariază totul pe nuclear pentru a rămâne la putere. .
Pe un fundal cu o mulţime de soldaţi nord coreeni, ies din ceaţă două figuri: liderul nord-coreean, Kim Jong-un, şi omologul său din Coreea de Sud, preşedintele Yoon Suk-yeol.
„Politicile interne care stau la baza relațiilor inter-coreene”, anunță numărul din septembrie al revistei „The Diplomat”, o revistă lunară dedicată știrilor din regiunea Asia-Pacific. „Liderii pot acționa la scară globală, dar gândesc la scară locală”, spune revista pe pagina interioară.
Riscul unui conflict devastator crește în Peninsula Coreea
„Nicăieri această situație nu este mai evidentă decât în Peninsula Coreeană, unde riscul unui conflict devastator crește, în mare parte din cauza schimbărilor politice din ambele Corei”.
În Coreea de Sud, o „politică de linie dură” a revenit în prim plan de la învestirea guvernului conservator Yoon în 2022, „care o rupe cu politica de dialog și angajament condusă de predecesorul său progresist” ce viza denuclearizarea regiunii.
Astfel, în februarie 2023, Ministerul Apărării din Coreea de Sud a reclasificat oficial Coreea de Nord drept "inamic", pentru prima dată după șase ani. Această linie radicală a fost reafirmată în timpul alegerilor legislative din februarie.
Nuclearul ca legitimitate
În Coreea de Nord, „veneratul tovarăș” Kim Jong-un laudă meritele politicii sale Byongjin („dublu impuls”), care leagă dezvoltarea economică a țării de cea a industriei armelor nucleare.
Și care, de fapt, bazează legitimitatea regimului pe acest tip de armament. În aceste condiții, „dorința guvernului Yoon de a 'denucleariza' cu orice preț este percepută de Phenian ca o amenințare directă la adresa obiectivului său fundamental de securitate și conservare a regimului”.
În mod logic, dictatorul nord-coreean a decis, în ianuarie 2024, să califice de acum Coreea de Sud nu drept o țară frăţească, cum era cazul înainte, ci drept „principal inamic”, pe care nu va ezita să-l „distrugă”. Gata cu melodiile despre „reîntregirea țării prin inimi”.
Coreea de Sud vrea prăbușirea dictaturii comuniste de la Phenian
Iar răspunsul Seulului a venit în august, cu o nouă doctrină de unificare a Coreii bazată pe valori universale: „Libertatea de care ne bucurăm trebuie extinsă la regatul înghețat din nord, unde oamenii sunt lipsiți de această libertate și suferă de sărăcie”.
Or, „această poziție va fi percepută la Phenian ca o strategie de 'unificare prin absorbție' sau ca o dorință de 'prăbușire' a regimului Republicii Populare Democrate Coreene [denumirea oficială a regimului]” – sau, notează „The Diplomat”, „aceleași temeri care au împins Coreea de Nord să se distanțeze de Sud în trecut. Interacțiunea acestor factori va face dificilă depășirea actualului impas”.
(Decriptare cu un material de pe prima pagină a revistei lunare „The Diplomat”, în Courrier International; Lansată în 2002, "The Diplomat" este o revistă digitală cu sediul acum în Statele Unite (după ce a fost la Sydney, apoi la Tokyo), care acoperă în principal actualitatea din regiunea Asia-Pacific. Echipa sa de jurnaliști tratează subiecte geopolitice, cele referitoare la apărare și informații, mediu și cultură. A fost creată la Sydney ca un bilunar, dar numai versiunea sa digitală a fost păstrată din august 2009, când sediul său s-a mutat de la Sydney la Tokyo. Traducere: Gabriela Sîrbu, RADOR RADIO ROMÂNIA)