Rectorii universităților nu vor putea rămâne în funcție mai mult de opt ani. Proiectul de lege al învățământului superior clarifică, astfel, o problemă controversată legată de alegerea celor care conduc universitățile românești. De asemenea, sunt prevăzute și alte reglementări care vizează cadrele universitare.
Noile legi ale educației au fost finalizate și urmează ca după 1 februarie să fie adoptate de Guvern și trimise Parlamentului spre aprobare. Este vorba despre pachetul cunoscut și drept „România Educată” care cuprinde legea învățământului preuniversitar și legea învățământului universitar.
Conform proiectului care vizează organizarea sistemului de învățământ superior, mandatele rectorilor nu vor mai putea depăși opt ani. Astfel se va pune capăt unei situații care a stârnit numeroase controverse și nemulțumiri. Practic nici un rector nu va putea fi ales pentru mai mult de două mandate a câte patru ani fiecare. Articolul 137 alin. (5) din proiectul de lege reglementează durata mandatului de rector, dar și o serie de alte aspecte legate de acesta.
„Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată, în urma unui nou concurs, conform prevederilor Cartei universitare. O persoană nu poate fi rector al aceleiaşi instituţii de învățământ superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele şi de întreruperile acestora”, se arată în proiectul de lege propus spre adoptare.
Sursa foto: Razvan Valcaneantu/ EEC
Ce mai prevede legea cu privire la rectori
Conform acestor reglementări, funcția de rector va fi incompatibilă cu orice altă poziție de autoritate publică centrală sau locală. Astfel, un rector nu va putea fi numit într-o funcție de ministru, prefect, director de instituție publică etc. În schimb, legea nu-i interzice să candideze și să fie ales în Parlament, în consiliul local sau județean.
În prezent, mai multe universități sunt conduse de rectori care se află și la al treilea mandate de conducere. Odată cu în vigoare a noii legi a învățământului universitar, aceștia își vor duce mandatele, la universități, până la capăt și nu vor mai avea dreptul să candideze pentru un altul.
Liderii Coaliției de guvernare au stabilit calendarul pentru adoptarea pachetului de legi ale educației. Conform deciziei, proiectele vor intra în dezbaterea parlamentară după 15 februarie. Ministerul Educației va transmite proiectele la Guvern astfel încât să poată fi adoptate până pe 15 februarie, urmând ca Parlamentul să le voteze până pe 15 martie.
Ministrul Educaţiei Ligia Deca a anunțat la finalul lunii decembrie că legile educaţiei vor fi făcute publice după finalizarea procesului de consultare publică şi, cel mai probabil, vor ajunge în Parlament la începutul sesiunii din februarie.