ANALIZĂ. Înscrierea deficitului bugetar şi a pragului de datorie publică în Legea Fudamentală a fost sau urmează să fie impusă într-o serie de state din Europa.

Polonia este una dintre primele ţări care au prevăzut în Constituţie o limitare a datoriei publice la nivelul de 60% din PIB. În momentul în care datoria atinge 50% sau 55% din PIB, împrumuturile sau orice tip de plată care ar conduce la sporirea datoriei de stat devin nule. Dacă este necesar, sunt luate şi măsuri fiscale, precum îngheţarea pensiilor.

Dacă statul polonez a pus în aplicare aceste modificări încă din anul 1997, Germania a decis să stipuleze în Constituţie limitarea deficitului bugetar în 2009, la debutul crizei economice. Astfel, deficitul bugetar structural a fost stabilit la nivelul de 0,35% din PIB, iar în cazul landurilor, la 0%. Există şi excepţii de la regulă, de exemplu în cazul unui colaps economic sever sau a dezastrelor naturale.

Consens politic între marile partide din Spania

La începutul lunii septembrie şi Parlamentul Spaniei a aprobat, cu o majoritate covârşitoare, "regula de aur" a stabilităţii bugetare, în ciuda nemulţumirilor populaţiei în privinţa acestei prevederi. Modificarea a avut loc într-un moment fără precedent, înainte de dizolvarea legislativului de la Madrid, stabilită pentru sfârşitul lunii septembrie, pentru organizarea alegerilor anticipate programate la data de 20 noiembrie şi câştigate de Partidul Popular, condus de Mariano Rajoy.

De menţionat că, pentru aplicarea acestei modificări constituţionale, au căzut de acord principalele formaţiuni politice din Spania, Partidul Popular şi Partidul Socialist.

Modificarea Constituţiei va fi secundată de o lege organică, ce urmează să fie adoptată anul viitor şi care introduce o limită de 0,4% din PIB a deficitului bugetar.

"Indignaţii" s-au revoltat

Reforma constituţională a fost însă, puternic contestată, în luna august, de sindicate şi de protestatarii din mişcarea "Indignaţii", care au cerut un referendum pe acest subiect. Zeci de mii de persoane au participat, în august, la ample manifestări în 30 de oraşe din Spania, în semn de protest faţă de modificarea Constituţiei. Motivele principale au fost acelea că includerea în Legea Fundamentală a "regulii de aur" ar limita capacitatea financiară a regiunilor autonome şi ar afecta serviciile publice şi statul bunăstării.

Printre statele care şi-au asumat aceleaşi restricţii ale deficitului bugetar se mai numără Georgia, dar şi Ungaria. În 2009, preşedintele georgian Mihail Saakaşvili a propus introducerea unui deficit de 3% în Constituţie şi a unei limite de 60% în cazul datoriei publice.

La rândul său, Ungaria prevede o limitare a datoriei bugetare la o valoare de 55-60% din PIB. Momentan, statul vecin are o datorie publică estimată la 81,3% din PIB.

În Elveţia, Constituţia a fost modificată în 2001, pentru ca guvernul să fie obligat să obţină excedent bugetar în anii de creştere economică, deficitul fiind tolerat doar în cazul unei recesiuni economice.

Franţa mai aşteaptă puţin

Recent, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat că Franţa va adopta "regula de aur" după alegerile prezidenţiale, programate pentru mai 2012. Motivul acestei amânări este lipsa unui consens politic cu parlamentarii socialişti. Adoptarea acestei măsuri nu se poate realiza fără o majoritate calificată de trei cincimi a Parlamentului, reunit în Congres.

"Să lăsăm să treacă alegerile prezidenţiale deoarece se pare că nu există un consens în Franţa. Această «regulă de aur» va fi integrată în Constituţia fiecărui stat membru (al Uniunii Europene, n.r.) şi este o regulă ce va fi impusă fiecarui dintre noi", a declarat Sarkozy, după prima zi a summitului european de săptămâna trecută.

Principala măsură cuprinsă în pactul bugetar semnat vineri, la Bruxelles, de 26 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, presupun introducerea unui deficit public structural la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene care să nu depăşească 0,5% din PIB. Această regulă va trebui să fie obligatoriu introdusă în constituţiile naţionale ale statelor din zona euro, iar Curtea Europeană de Justiţie va verifica introducerea acestor prevederi în cadrul Legilor Fundamentale.

POZIŢIE

Stanomir: deficitul în Constituţie, o constrângere necesară

Din perspectiva politologului Ioan Stanomir, modificarea Constituţiei este imperios necesară. El consideră că prevederile acordului european privind deficitului bugetar şi pragul de datorie trebuie înscrise distinct în Constituţie, reprezentând, în acelaşi timp, o garanţie că vor fi şi respectate. Pe de o parte, în legea fundamanentală avem un articol 148 care spune că "Aderarea României la tratatele constitutive ale UE, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor".

Stanomir spune că nu ne putem folosi de acest articol pentru a câştiga timp, deoarece acesta are un alt obiect, respectiv modalitatea în care România participă la tratatele constitutive ale UE.

"Aici este o problemă de drept intern, despre cum îţi disciplinezi activitatea economică printr-un amendament Constituţional", a declarat, pentru "Evenimentul Zilei", Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice din Bu cureşti.

El mai consideră că, în mod normal, un asemenea amendament ar trebui să constrângă în cel mai înalt grad autorităţile naţionale, în primul rând Executivul.

Politologul mai spune că modificarea Constituţiei în acest sens ţine de voinţa politică şi de capacitatea Parlamentului de a vota o asemenea prevedere, precum şi de acordul populaţiei de a ratifica prin referendum. (Virgil Burlă) Citiţi şi:

• România, din prima zi în Statele Unite ale Europei
• Boc, către Ponta: Greşiţi, UE nu cere o lege pentru acordul interguvernamental, ci modificarea Constituţiei
• Năstase: Acordul interguvernamental poate fi ratificat în Parlament. Revizuirea Constituţiei nu este necesară
• Andreea Paul Vass: Principalul obiectiv al liderilor UE, restabilirea încrederii