Alegerile de duminică din Spania au avut drept rezultat un peisaj politic fragmentat, în care nici un partid ori coaliție potențială nu poate avea o majoritate clară funcțională - de unde temeri cu privire la un impas ori chiar un nou scrutin.

După numărarea tuturor voturilor s-a constatat că Partidul Popular (PP) conservator a obținut 136 de locuri, socialiștii (PSOE) 122, partidul Vox de extrema dreaptă 33 și partidul Sumar de extrema stângă 31.

Chiar dacă și liderul PP Alberto Núñez Feijóo și premierul Pedro Sánchez de la PSOE, de stânga radicală, și-au proclamat peste noapte victoria, nici unul dintre cele două partide mari nu a obținut o majoritate clară de 176 de locuri în camera inferioară, cu 350 de locuri.

Și, în ciuda vacanței de vară, prezența la vot a fost ridicată, de 70,40%, în creștere de la 66,2% în 2019.

Contrar sondajelor de opinie, blocul de dreapta n-a reușit să obțină o majoritate, în principal din cauza rezultatului sub așteptări al Vox.

Vox a pierdut 19 locuri în raport cu alegerile precedente, devenind astfel marele perdant al acestui scrutin.

Totuși, cam trei milioane de spanioli, adică 12% din electoratul prezent la urne, au votat pentru Vox.

„Spania s-a exprimat clar [...] blocul retrograd, al involuției, care a propus anularea progresului realizat în acești patru ani, a eșuat”, le-a declarat Sánchez simpatizanților săi în noaptea de duminică.

Reacționând la rezultatul alegerilor, șefa grupului socialist european și eurodeputata spaniolă Iratxe García Pérez a declarat că e mândră că spaniolii au votat „pentru a opri extrema dreaptă, minciunile și ura lor”.

„Vești bune pentru UE. Sper că PPE [Partidul Popular European] a priceput mesajul”, a scris ea pe Twitter.

Guvern Frankenstein

Acum blocul de dreapta PP-Vox are 165 de locuri, iar partidele de stânga PSOE și Sumar au 156.

Núñez Feijóo, care va încerca să formeze un guvern minoritar, a declarat luni că obligația lui e acum să evite „o perioadă de incertitudine” în Spania.

Dar PP și Vox ar trebui să aibă dificultăți în a atrage încă 11 parlamentari de la partide mai mici, multe fiind reticente să vadă extrema dreaptă în guvern, ceea ce ar fi o premieră după epoca Franco.

Pe de altă parte, Sánchez ar putea încerca din nou să creeze un așa-zis „guvern Frankenstein”.

Termenul desemnează o coaliție diversă a partidelor de stânga cu separatiștii catalani și alte partide regionale mai mici, inclusiv două din Țara Bascilor.

Chiar dacă separatiștii catalani au pierdut locuri în legislativ (de la 23 la 14), sprijinul lor ar fi esențial pentru o coaliție condusă de PSOE.

O situație neașteptată e aceea că Sánchez va trebui să negocieze o coaliție de stânga cu partidul catalan pro-independență Junts condus de europarlamentarul Carles Puigdemont, care e în exil în Belgia.

Ar putea fi negocieri foarte dificile, nefiind clar ce ar putea cere Junts la schimb. „Nu-l vom face pe Sánchez premier fără să primim nimic”, a declarat duminică Miriam Nogueras, prima pe lista Junts.

„Junts nu datorează nimic nimănui, cu excepția propriilor alegători”, a scris Puigdemont pe Twitter.

În contrast cu celălalt partid catalan pro-independență, ERC, care a susținut anteriorul cabinet Sánchez, Junts i s-a opus activ guvernului și a votat contra propunerilor lui.

O coaliție de stânga va avea la fel de multă nevoie și de sprijinul partidelor regionale din Galicia (BNG) și Țara Bascilor (Bildu și PNV).

Incertitudine și teamă de noi alegeri

Manfred Weber, șeful PPE, a salutat rezultatul alegerilor, afirmând că Feijóo deține „un mandat clar de a forma un guvern care să reflecte voința de schimbare”.

Date fiind dificultățile întâmpinate de PSOE la guvernare în ultimii patru ani, parlamentarii conservatori declară că un guvern minoritar Frankenstein va duce probabil la un blocaj politic ori la noi alegeri.

„Fie se va concretiza învestirea lui Feijóo, fie ce propune Sánchez e un blocaj și repetarea alegerilor” a declarat luni la televiziunea spaniolă secretara generală a PP Cuca Gamarra.

După revenirea Camerei în sesiune la 17 august, regele Felipe VI ar trebui să-l invite pe liderul celui mai mare partid, Núñez Feijóo, să încerce să formeze guvernul - deși invitația poate fi respinsă, cum s-a întâmplat în 2015, din cauza susținerii insuficiente.

Dacă Feijóo va refuza, Sánchez va primi aceeași propunere

Dacă nimeni nu va reuși să obțină o majoritate în decurs de două luni de la primul vot ministerial, se vor convoca alegeri noi.

Între timp apar tot mai multe temeri privind potențialele consecințe ale rezultatului electoral neconcludent asupra președinției spaniole a UE.

După rezultatul dezamăgitor de la alegerile locale din mai, Sánchez a convocat aceste alegeri-surpriză anticipate în iulie.

În ciuda reținerilor legate de o posibilă reacție adversă, s-a dovedit o decizie strategică bună, fiindcă el are acum șanse mai mari să păstreze puterea.

Pe de altă parte, PP a obținut o majoritate de 120 de locuri în camera superioară, unde 208 din cei 265 de membri sunt aleși de populație. (Articol de Elena Sánchez Nicolás. Traducere: Andrei Suba/Rador).