Reorganizarea rapidă şi din birou a spitalelor a adus pacienţi şi medici în situaţii disperate. Din 71 de spitale anunţate că se reprofilează, 9 au fost scoase de pe listă, iar alte 5 adăugate.

În goana după reformă, ministrul sănătăţii şi-a pus în cap politicieni, primari, manageri de spitale, angajaţi şi pacienţi deopotrivă. E acuzat că a făcut planul "pe genunchi", din birou, fără pregătiri şi analize, a desfiinţat spitale modernizate din fonduri europene ori strategice, după care s-a răzgândit.

În timpul războiului de uzură din birouri, un bărbat a murit ieri în faţa spitalului din Bălceşti, proaspăt desfiinţat. Cei care au pornit cu bărbatul de 41 de ani spre spital nu ştiau că nu mai există.

67 se reprofilează, 10 s-au comasat

La întrebarea ce se desfiinţează şi ce se comasează exact, răspunsul e încă într-o nebuloasă. Din cele 180 de spitale propuse iniţial spre desfiinţare şi comasare, 67 de unităţi se transformă în aziluri de bătrâni sau centre de permanenţă, cu toate că cifra anunţată iniţial era 71.

"Au fost scoase de pe lista iniţială 9 spitale care aveau în derulare proiecte cu fonduri europene sau care erau strategice, cum e cel de la Cernavodă, iar alte 5 au fost adăugate", explică reprezentaţii MS.

Toate cele 67 de unităţi nu mai au de la 1 aprilie finanţare de la asigurări, cu toate că aveau contracte încheiate până la 31 mai. În ceea ce priveşte comasările, din cele peste 100 anunţate, momentat 10 au fost efectiv unite. De exemplu, la Institutul "C.I. Parhon" din Bucureşti, care ar fi trebuit să se unească cu Institutul de Diabet"Nicolae Paulescu", procesul de comasare a luat o pauză. "Încă nu ne-am unit cu Institutul «Paulescu» şi sperăm să nu se întâmple. Nu putem compara mere cu pere", spune Constantin Dumitrache, fost manager al institutului.

Institutele, mărul discordiei

Situaţie e similară şi în alte locuri. "Trei unităţi au făcut obiectul unor discuţii aprinse. E vorba despre Institutul «C.C. Iliescu», Institutul «Marius Nasta» şi Institutul «Paulescu », care sunt unităţi coordonatoare la nivel naţional pe segmentele respective de activitate (cardilogie, diabet şi TBC). Soarta acestor instituţii nu a fost încă tranşată", detaliază consilierul prezidenţial Virgil Păunescu. Nici acolo unde s-au făcut comasări nu este linişte. În Iaşi, unde s-au unit patru spitale, halatele albe şi-au declarat război deschis.

VÂLCEA

Bărbat de 41 de ani, mort lângă spitalul desfiinţat

Nicoleta Ene

Un bărbat de 41 de ani a murit ieri-dimineaţă în faţa spitalului Bălceşti, judeţul Vâlcea, unitate care fusese transformată în azil de bătrâni, de la 1 aprilie, prin ordinul Ministerului Sănătăţii.

"L-am găsit leşinat în curte, l-am suit în maşină şi am sunat la 112. Am convenit să ne întâlnim pe drum. Dar nu s-a întâmplat asta şi am ajuns la spitalul din Bălceşti, unde era lacătul pe poartă. Am mers apoi la ambulanţă şi, cât timp au urcat să caute pe cineva, şi-a dat sufletul", povesteşte Alexandru Voinea, verişorul victimei.

"S-a produs o încurcătură"

Serviciul de ambulanţă din Bălceşti deţine trei Salvări, dar are echipaje medicale doar pentru două dintre ele. Ieri-dimineaţă, acestea erau plecate la spitalul din Drăgăşani, una cu o gravidă şi cealaltă cu un pacient cu accident celebral. Atât poliţia, cât şi Ministerul Sănătăţii au declaşant o anchetă în acest caz.

"S-a produs o încurcătură. Bărbatul a fost transportat cu maşina către spi talul din Bălceşti de un vecin, iar altcineva a sunat la ambulanţă. Au stabilit să se întâlnească pe drum, dar nu s-au mai întâlnit pentru că cei de pe ambulanţă nu aveau datele de contact ale celor din maşină. Investigăm acum toate înregistrările şi apoi ne vom pronunţa", ne-a declarat Raed Arafat. CAZ TRAGIC. Un bărbat din judeţul Vâlcea a fost dus către spitalul desfiinţat cu maşina unor vecini şi a murit înainte ca medicii să-l consulte

Spital modernizat în 2009

Spitalul din Bălceşti a fost modernizat acum doi ani, când Ministerul Sănătăţii a investit 500.000 de lei, din care aproape 100.000 de lei numai pentru aparatura medicală. Unitatea avea linie de gardă, 55 de paturi şi 57 de cadre medicale, deservind aproximativ 50.000 de persoane din Bălceşti şi localităţile limitrofe. Pe 17 martie, consiliul local a decis ca unitatea să-şi păstreze specificul, însă Ministerul Sănătăţii a stabilit transformarea în azil. Asta în condiţiile în care întreţinerea unui azil costă 200.000 de lei lunar, iar întreg bugetul oraşului este de 700.000 de lei, spun autorităţile locale.

SCANDAL DUPĂ COMASĂRI LA IAŞI

Război între un fost manager şi un "ceapist"

La Iaşi a luat naştere un adevărat conglomerat în urma comasării Spitalului de Urgenţă "Nicolae Oblu" cu Spitalul "Sf. Ioan", Spitalul "Sf. Spiridon" şi Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie (IGH). Uniunea l-a încăierat însă pe fostul manager al IGH, medicul Răzvan Constantinescu, cu actualul manager, Ioan Bârliba, care au ajuns să se acuze reciproc că suferă de probleme psihice.

Criterii haotice la internare Pe de-o parte, medicul Constantinescu este nemulţumit că actualul manager, "ceapist de profesie", le solicită limitarea numărului de internări, după criterii haotice şi că îi lasă fără materiale sanitare, "de la hârtie igienică, până la hârtie pentru şters gelul după ecografii şi cearşafuri de unică folosinţă".

"Unele analize nu se mai pot face deloc, sugerându-se bolnavilor să şi le plătească, la altele primim rezultate aberante, iar asistentele trebuie să ducă probele, în mână, în patru locuri diferite din spital. Explorările CT şi RMN pe care altădată le efectuam în 24 de ore acum le facem în 14-21 de zile", afirmă medicul Răzvan Constantinescu.

Pe de altă parte, actualul manager are replică pentru fiecare acuzaţie în parte. "Nu am limitat numărul internărilor, la noi, ca în orice spital de urgenţă, au prioritate urgenţele. La data preluării institutului, pacienţii erau trimişi să-şi facă analizele la o firmă privată. IGH cheltuia 250.000 de lei pe lună, la o capacitate de 114 paturi, în timp ce Spitalul Sf. Spiridon, cu o capacitate de 956 de paturi, cheltuia 200.000 de lei", a precizat Ioan Bîrliba, managerul unităţii rezultate în urma comasării. Cât despre analizele de tip CT şi RMN, acesta mai spune că "se fac la «Sf. Spiridon», deoarece deţinem un aparat de ultimă generaţie, în regim de urgenţă. La IGH, doar 36% din cazuri sunt urgenţe, pe care le preluăm.

Restul pacienţilor sunt programaţi, fără întârzieri mari". Cât despre pregătirea lui, Ioan Bârliba comentează că, "în momentul în care am terminat facultatea, pentru că am fost student bun, am fost repartizat la un IAS de lângă Iaşi, dar, ulterior, am urmat două mastere şi sunt doctor în management".

DEZBATERE

Dacă nu putem face 400 de spitale să arate bine, măcar să rămânem cu 200 bune, spun susţinătorii actualului ministru. Oamenii vor muri cu zile până ajung la medic, este replica criticilor

Cristina Lica

Că este nevoie de o reorganizare a spitalelor, sunt de acord atât susţinătorii puterii, cât şi cei din opoziţie. Modul în care se face însă lasă loc la multe interpretări. Ar fi fost nevoie de o pregătire optimă a medicilor de familie ca să preia cazurile uşoare, ca şi de o analiză mai serioasă a perfor manţelor şi utilităţii spitalelor, spun criticii.

Despre desfiinţarea spitalelor neperformante se vorbeşte însă de mai bine de zece ani, însă nimeni nu a avut curajul să şi treacă la acţiune, dau replica susţinătorii.

"Spitalele mici aveau rost când se mergea cu căruţa"

"Noi primim zilnic telefoane de la persoane care ne roagă să îi ajutăm să se interneze în spitale mari. Nu ne-a cerut până acum nimeni să îl ajutăm să se interneze la spitalul din Babadag. Spitalele cu trei locuri, care nu pot asigura urgenţe nu se pot numi spitale. Ele îşi aveau rostul când omul mergea cu căruţa la spital, acum avem alte posibilităţi, avem ambulanţe care îi pot trans porta repede la spitalele mari de urgenţă. Dacă nu putem face 400 de spitale să arate bine, rămânem cu 200 bune", spune profesorul de sănătate publică Virgil Păunescu, consilier prezidenţial pe probleme de sănătate.

Specialistul nu crede că reforma spitalelor ar fi fost făcută în pripă: "Se discută de patru ani despre închiderea spitalelor mici, mâncătoare de resurse. Încă de pe vremea ministrului Daniela Bartoş s-a încercat închiderea lor, fără rezultat însă".

Fostul ministru al sănătaţii, Eugen Nicolăescu, susţine însă că modul în care actualul şef de la Sănătate a coordonat reorganizarea spitalelor e total eronat. "Aceasta nu este reformă. Este supunere şi îndeplinire a sarcinilor. Raportăm cu mândrie patriotică îndeplinirea acordului cu FMI", este de părere fostul ministru al sănătaţii care ţine să amintească că, înaintea semnării acorului cu FMI, guvernul s-a angajat să închidă 150 de spitale.

El reclamă şi modul pompieristic în care desfiinţarea şi comasarea spitalelor a fost făcută. "S-a dat ordonaţă de urgenţă pe 23 martie, iar pe 31 martie, hotărârea de aplicare a ordonanţei şi a intrat în vigoare pe 1 aprilie, fără a se respecta vreo procedură legală. Cum contractul-cadru pe anul trecut s-a prelungit până la 31 mai, este clar că nu putea fi aplicată legea cu 1 aprilie, ci cu 1 iunie. În timpul derulării unui contract, nu se modifică clauzele contractuale", este de părere Eugen Nicolăescu.

Ar fi trebuit pregătiţi medici de familie să facă prevenţie

Pentru o reformă reală, fostul ministru crede că ar fi trebuit să se continue dezvoltarea medicinei primare, care ar fi putut să preia micile urgenţe, dar mai ales prevenţia. "În plus, ar fi trebuit să se facă o analiză serioasă a autorizării spitalelor. Există o comisie înfiinţată din 2009, care ar fi trebuit să se ocupe de asta, însă nu li s-a dat voie şi au fost trecuţi în subordinea MS. După ce vedeai exact situaţia, puteai lua deciziile cele mai potrivite."

Consecinţele actualelor reforme: oamenii nu vor avea bani să se deplaseaze nicăieri şi vor muri cu zile sau ambulanţele vor ajunge prea târziu le ei.

PRO ŞI CONTRA "Se discută de 4 ani de închiderea spitalelor mici, mâncătoare de resurse. Spitalele cu trei locuri, care nu pot asigura urgenţe, nu se pot numi spitale." VIRGIL PĂUNESCU, consilier prezidenţial pe probleme de sănătate "Ceea ce se întâmplă acum nu e reformă. Este supunere şi îndeplinire a sarcinilor. Raportăm cu mândrie patriotică îndeplinirea acordului cu FMI." EUGEN NICOLĂESCU, fost ministru al sănătăţii, din partea PNL